IMM-urile din România au o rată a profitului net mai mare decât companiile mari, generând peste 60% din profitul de la nivel național și angajând peste 60% din salariații din România, potrivit unei analize realizate de Liviu Sas, strategy and development manager – IMM Club, CXO și cofondator BRIDGE-to-INFORMATION.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG „Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”, organizată marți de Conferințele CDG și Banca Națională a României (BNR). Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.
„Situația variază însă de la domeniu la domeniu. Primele trei domenii de activitate ca cifră de afaceri în 2024 sunt retailul, construcțiile și transporturile de mărfuri. În cazul retailului, avem de-a face cu un domeniu dominat de companiile mari, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât și al profitului cumulat. Când ne uităm la numărul de angajați, vedem că peste 50% dintre aceștia lucrează în zona IMM. În cazul construcțiilor civile, IMM-urile domină, iar în ceea ce privește profitul și numărul de angajați, cele trei categorii de IMM-uri depășesc companiile mari. În cazul transporturilor de mărfuri, companiile mari au o pondere de mai puțin de 10% pentru toți cei trei indicatori”, reiese din analiza sa.
Redăm în continuare principalele declarații:
- În România avem o internaționalizare vizibilă, Dacia, dar avem și o internaționalizare mult mai puțin vizibilă, cum este cazul unui antreprenor din Sibiu care vinde genți de lux, „Made in Romania”.
- Sunt contabil cu diplome și certificări diverse, dar am ales să nu lucrez în profesie; am ales să activez în zona de utilizare a datelor contabile, în partea de reporting și analize financiare. De peste 25 de ani fac acest lucru. Pălăria pe care o port cel mai frecvent este cea de om care lucrează cu datele.
- Partea de simbioză între informație și fler este extrem de importantă și nelipsită în zona de antreprenoriat. Decizia bazată exclusiv pe informație poate induce paralizie. Nu avem niciodată toată informația sau în același timp. Pe de altă parte, flerul de unul singur poate conduce la decizii hazardate și uneori catastrofale.
- Când discutăm despre unde ne aflăm ca țară și încotro mergem, cred că este foarte important să ne comparăm cu modele viabile. De la OCDE am ales câteva informații despre numărul IMM-urilor și ponderea IMM-urilor în cifra de afaceri în România, Polonia și Germania. Putem observa că numărul de companii mari este relativ constant în perioada 2018-2023 în cele trei țări, cu mici modificări în cazul Germaniei. În cazul IMM-urilor, atât în România, cât și în Polonia, există o creștere a numărului de IMM-uri, în condițiile în care în Germania numărul de IMM-uri rămâne constant. Dacă ne uităm la ponderea IMM-urilor în cifra de afaceri în aceste trei țări și comparăm 2018 cu 2023, vom observa că în România această pondere rămâne relativ constantă; pe de altă parte, în cazul Germaniei și al Poloniei, cel puțin în cazul Germaniei, ponderea IMM-urilor este mai mică de 50%, iar IMM-urile atât în Germania, cât și în Polonia pierd cotă de piață în ceea ce privește cifra de afaceri.
- Situația IMM-urilor din România, folosind soluțiile dezvoltate în cadrul Atlasului interactiv al business-ului românesc: până la începutul lunii octombrie aveam 926.000 de companii cu bilanțuri depuse pentru 2024, dintre care 924.000 erau companii IMM.
- În intervalul 2018-2024, cifra de afaceri a crescut cu 79%, în condițiile în care profitul cumulat a crescut cu 103%. Din punct de vedere al numărului de angajați, avem o creștere modestă de 7%, ceea ce indică o creștere semnificativă din punct de vedere al productivității și al profitului per angajat. Dacă ne uităm la evoluția IMM-urilor, vedem că este în aceeași linie cu evoluția la nivel național, cu mențiunea unei creșteri mai pronunțate a numărului de angajați, de 10%.
- IMM-urile au o rată a profitului net mai mare decât companiile mari, iar aceasta descrește de la companiile micro la cele mijlocii. IMM-urile generează peste 60% din profitul cumulat și angajează mai mult de 60% dintre angajații din economia românească. Situația variază însă de la domeniu la domeniu. Primele trei domenii de activitate ca cifră de afaceri în 2024 sunt retailul, construcțiile și transporturile de mărfuri. În cazul retailului, avem de-a face cu un domeniu dominat de companiile mari, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât și al profitului cumulat. Când ne uităm la numărul de angajați, vedem că peste 50% dintre aceștia lucrează în zona IMM. În cazul construcțiilor civile, IMM-urile domină, iar în ceea ce privește profitul și numărul de angajați, cele trei categorii de IMM-uri depășesc companiile mari. În cazul transporturilor de mărfuri, companiile mari au o pondere de mai puțin de 10% pentru toți cei trei indicatori.
- O comparație între IMM-uri și companiile mari la nivelul anului 2018: dacă ne uităm la ecartul productivității muncii, adică cifra de afaceri per angajat, vedem un ecart semnificativ, deși profitul per angajat între cele două categorii este aproximativ la același nivel. Acest ecart se păstrează în 2024, deși IMM-urile s-au apropiat foarte mult de nivelul de productivitate al companiilor mari din 2018. După cum se observă, companiile mari au avut un avans mult mai accelerat.
Partener instituțional:
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
***