VIDEO / Viorel BĂLTĂREȚU, Secretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Reconstrucția Ucrainei, transformarea energetică și noile lanțuri valorice creează o fereastră de oportunitate pentru România

15 octombrie, 2025

Reconstrucția Ucrainei, transformarea energetică și noile lanțuri valorice creează o fereastră de oportunitate pentru România, care poate deveni o platformă de producție sigură și predictibilă a regiunii, a declarat Viorel Băltărețu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG „Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”, organizată marți de Conferințele CDG și Banca Națională a României (BNR). Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„Știm că Europa trece printr-un val de reindustrializare și de repoziționare economică spre Est – reconstrucția Ucrainei, transformarea energetică și noile lanțuri valorice creează o fereastră de oportunitate pentru România. Putem deveni platforma de producție sigură și predictibilă a regiunii, un pol de stabilitate și inovație industrială.
Pentru asta, trebuie să schimbăm paradigma, de la o economie bazată pe costuri mici, la o economie bazată pe competențe, tehnologie și valoare adăugată. Aici intervine rolul nostru, al celor de la Ministerul Economiei. Prin direcțiile de politică industrială și comercială lucrăm la politici publice care să susțină industriile strategice, să conecteze firmele românești la lanțurile valorice europene și să asigure acces la finanțare pentru investiții productive și inovative”, a declarat oficialul.

Redăm în continuare principalele declarații:

Trebuie să recunoaștem că România are o economie în care ponderea capitalului autohton este încă insuficientă. Avem multă energie antreprenorială, dar prea puțin capital consolidat. Avem companii inovatoare, dar puține cu forța financiară de a concura în regiune. Vorbim de internaționalizare. Nu este o critică, ci un diagnostic lucid.

De aici trebuie să pornim, din recunoașterea faptului că pentru o economie matură avem nevoie de un capital românesc mai solid, mai vizibil și mai internaționalizat.

Capitalul străin a avut un rol decisiv în modernizarea economiei românești. A adus investiții, know how, a adus acces la piețe globale. Dar, pentru ca România să devină un actor regional, nu este suficient doar să găzduim fabrici, ci trebuie să creăm branduri românești, să generăm proprietate intelectuală locală și valoare adăugată produsă aici.

Nu este o competiție între capitalul străin și cel românesc, ci o complementaritate. Un stat inteligent nu protejează capitalul autohton, ci îl provoacă să crească, și acesta este rolul nostru. Nu vrem protecție, vrem condiții egale și un cadru care stimulează performanța.

Trecând la perspectiva europeană, știm că Europa trece printr-un val de reindustrializare și de repoziționare economică spre Est – reconstrucția Ucrainei, transformarea energetică și noile lanțuri valorice creează o fereastră de oportunitate pentru România. Putem deveni platforma de producție sigură și predictibilă a regiunii, un pol de stabilitate și inovație industrială.

Pentru asta, trebuie să schimbăm paradigma, de la o economie bazată pe costuri mici, la o economie bazată pe competențe, tehnologie și valoare adăugată. Aici intervine rolul nostru, al celor de la Ministerul Economiei. Prin direcțiile de politică industrială și comercială lucrăm la politici publice care să susțină industriile strategice, să conecteze firmele românești la lanțurile valorice europene și să asigure acces la finanțare pentru investiții productive și inovative.

Industria românească trăiește o dublă tranziție: cea verde și cea digitală. Sunt două transformări profunde care schimbă regulile jocului industrial. Tranziția verde înseamnă eficiență energetică, decarbonizare, tehnologii curate. Tranziția digitală înseamnă automatizare, AI, și înseamnă productivitate crescută.

Acest proces de transformare ar trebui să nu fie un cost, ci o oportunitate, dacă știm să le gestionăm împreună cu mediul privat. Statul trebuie să fie partenerul companiilor, și nu un obstacol în calea dezvoltării lor. Statul nu poate și nu trebuie să decidă singur încotro merge economia. Trebuie să creeze cadrul și condițiile pentru ca firmele din România să se dezvolte și să creeze valoare adăugată. Asta înseamnă un stat mai suplu, cu reguli mai simple și mai clare, predictibilitate fiscală și mai puțină birocrație. Trebuie să fin în contact permanent cu fiecare industrie, să ne consultăm și să stabilim împreună direcțiile de dezvoltare.

România are o strategie de dezvoltare, dar ea trebuie să fie în acord cu viziunea mediului de afaceri. Predictibilitatea și dialogul continuu sunt cel mai mare sprijin pe care statul îl poate oferi economiei. Vulnerabilitățile noastre structurale, pentru că, pentru a rezolva o problemă, mai întâi trebuie să recunoaștem că o avem.

Prima vulnerabilitate este forța de muncă insuficientă și slab calificată. Avem companii care vor să crească, dar nu găsesc oameni. Deficitul de competență tehnică și digitală devine o frână reală pentru economia românească. Aici, statul are un rol clar – să sprijine școlile duale, să încurajeze formarea profesională continuă și să construiască împreună cu mediul de afaceri programe de recalificare adaptate noilor meserii.

A doua vulnerabilitate este contextul geopolitic. Războiul din regiune și presiunile economice ne arată că dependențele de lanțurile lungi sunt un risc, dar pot fi și o șansă. România poate deveni o platformă sigură de producție pentru Europa, un hub pentru investiții industriale care să asigure lanțuri de aprovizionare stabilă. De aceea, am introdus la MEDAT condiții clare pentru contractele strategice: localizarea producție și direcționarea comenzilor către firmele care produc în România.

A treia vulnerabilitate: productivitatea și decalajul tehnologic. În multe sectoare, productivitatea este cu 30 – 40% sub media UE. Tehnologiile vechi și investițiile amânate ne țin pe loc. Soluția este clară – investiții în automatizare, digitalizare și inovare. Nu putem construi valoare adăugată mare cu echipamente și mentalități învechite.

A patra vulnerabilitate este accesul dificil la finanțare pentru companiile românești. Multe IMM-uri nu au capital suficient și se confruntă cu bariere administrative. De aceea, la MEDAT lucrăm la scheme de garantare, fonduri public-privat și instrumente de capital de risc și dorim prin acestea să finanțăm creșterea, nu doar supraviețuirea.

Trebuie să trecem de la grant, la parteneriat financiar, de la sprijin punctual, la capital inteligent. Ultima barieră este birocrația și lipsa de predictibilitate – prea multe reguli, proceduri, prea puțină stabilitate.

În fața acestor vulnerabilități, soluțiile trebuie să vină din politici industriale inteligente și din parteneriate reale. Avem programe fiscale stimulative pentru reinvestirea profitului, scheme de sprijin pentru modernizare și digitalizare și proiecte europene care aduc investiții cu efect de durată.

Un exemplu este Programul IPCEI (Important Projects of Common European Interest) în microelectronică. Din păcate, România nu a accesat din cele 17 programe decât unul singur. Ne bucurăm că l-a accesat și pe acesta. La Ministerul Economiei ne uităm, cu cei de la Fondurilor Europene, dacă mai putem prinde din urmă niște trenuri, ca să accesăm și celelalte programe IPCEI. Investițiile atrase aduc tehnologii de vârf în cazul acestui IPCEI pe microelectronică și se formează competență românească – cercetători, ingineri, furnizori locali. Acesta este modelul corect – investiții care lasă în urmă valoare românească.

În paralel, politica comercială a MEDAT susține internaționalizarea bussiness-urilor românești. Vrem firme românești integrate în lanțurile de aprovizionare europene, active în piețele europene și non-europene, prezente la export și recunoscute pentru calitate. Internaționalizarea nu înseamnă doar export, ci prezență, parteneriat și brand românesc recunoscut.

Toate aceste direcții converg către o singură viziune: Made by Romania. Nu este o etichetă, ci o promisiune. Este o economie bazată pe competență, inovație și proprietate intelectuală locală. Capitalul românesc nu trebuie doar să participe la lanțurile valorice, vrem o Românie care nu doar produce, ci și contează.

România are momentul, resursele și oamenii potriviți pentru a deveni o forță regională industrială. Succesul va veni doar prin coerență, curaj și colaborare. Valoarea adăugată nu se creează prin protecție, ci prin parteneriat, nu prin izolare, ci prin colaborare, nu prin decizii impuse, ci prin consultare și predictibilitate. Asta înseamnă un stat partener, nu o frână, iar aceasta este misiunea noastră comună – să transformăm capitalul românesc într-o forță economică reală, recunoscută în regiune și în Europa.

Întrebare: Vă rog să trecem în revistă ce tip de politici economice ar putea să transforme aceste companii românești, din simple furnizoare de servicii în creatori de valoarea adăugată. Cum se poate stimula trecerea de la producție simplă la inovare?

Răspuns: Economia românească a avut o perioadă în care am descoperit cu toții ce înseamnă să faci bussiness, să-ți găsești oportunități de piață și să fi creativ. Au venit crizele peste noi, am căzut, cei care au supraviețuit au învățat ceva din crizele astea. Ceea ce ne lipsește nouă, ca economie în general, este experiența de a face bussiness, care se câștigă în zeci de ani.

Ne comparăm cu Marea Britanie, SUA, dar ei au sute de ani înaintea noastră în ceea ce înseamnă economia și lucrurile așezate.

Pe de altă parte, faptul că suntem o economie în creștere, ne oferă oportunități.

Statul trebuie să înțeleagă care este viziunea și direcția în care antreprenorii și companiile își doresc să se dezvolte. Trebuie să le comparăm cu obiectivele noastre de țară, dar trebuie să-i ascultăm, și de acolo să luăm direcțiile și modelele de sprijin. Un sprijin care nu trebuie să fie neapărat financiar, dar mi se pare că sunt multe lucruri pe care statul le poate face ca măsuri non-financiare. Trebuie să avem și un pachet de relansare economică, în care, ținând cont de situația bugetară a țării, să avem niște măsuri financiare. Dar, mai mult, ne vom concentra pe măsuri non-financiare.

****

Întrebare: În momentul în care s-a discutat despre reducerea bugetului PNRR, primul proiect discutat a fost exact cel pe microelectronică. Dacă nu ar fi fost mediul de afaceri, pentru a se păstra bugetul, ar fi dispărut.

Mediul de afaceri reproșează că foarte mulți bani din PNRR s-au alocat instituțiilor, nu firmelor.

Răspuns: Noi, ca stat, avem o mare problemă, nu ne respectăm promisiunile. Avem multe programe, unele din 2022, în care statul nu și-a achitat deconturile către antreprenori. Lucrul acesta nu este normal și înțeleg de unde vine.