Boom-ul investițiilor americane în inteligență artificială ar putea fi urmat de o prăbușire similară cu cea din epoca dot-com, dar este mai puțin probabil să devină un eveniment sistemic care să afecteze grav economia SUA sau economia globală, a declarat marți Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-șef al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Există multe asemănări între bula bursieră a acțiunilor din domeniul internetului de la sfârșitul anilor 1990 și actualul boom al inteligenței artificiale: ambele perioade au împins evaluările bursiere și averea din câștiguri de capital la noi cote, alimentând consumul și presiunile inflaționiste, a spus Gourinchas într-un interviu pentru Reuters.
Așa cum s-a întâmplat și atunci, promisiunea unei tehnologii noi și transformatoare ar putea să nu îndeplinească așteptările pieței pe termen scurt, declanșând o prăbușire a valorilor bursiere, a spus el. Totuși, la fel ca în 1999, investițiile din sector nu sunt construite pe datorii, ci pe lichiditățile companiilor tehnologice bogate în numerar.
„Aceasta nu este finanțată prin datorie, ceea ce înseamnă că, dacă va exista o corecție a pieței, unii acționari ar putea avea pierderi,” a spus Gourinchas, la începutul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington.
„Dar acest lucru nu se transmite neapărat întregului sistem financiar și nu creează probleme în sistemul bancar sau financiar în sens mai larg,” a adăugat el.
Câștiguri nerealizate
Companiile de tehnologie investesc sute de miliarde de dolari în cipuri pentru AI, putere de calcul, centre de date și alte infrastructuri, într-o cursă pentru a implementa tehnologia care promite câștiguri masive de productivitate.
Gourinchas a spus că aceste câștiguri nu s-au materializat încă în economie, la fel cum evaluările ridicate ale acțiunilor din domeniul internetului în anii 1990 nu erau bazate pe venituri reale, ceea ce a dus la prăbușirea dot-com din 2000 și la o recesiune ușoară în SUA în 2001.
Totuși, amploarea actualului boom AI este mai mică decât cea din era dot-com, investițiile legate de AI crescând cu mai puțin de 0,4% din PIB-ul SUA din 2022, comparativ cu o creștere de 1,2% între 1995 și 2000, potrivit datelor compilate de FMI.
Deși impactul direct asupra stabilității financiare poate fi limitat, Gourinchas a spus că o eventuală corecție în domeniul AI ar putea declanșa o schimbare a sentimentului investitorilor și a toleranței la risc, ceea ce ar putea duce la o reevaluare mai amplă a activelor și la tensiuni pentru instituțiile financiare nebancare.
„Dar nu este o legătură directă. Nu vedem conexiuni uriașe prin canalul datoriei,” a adăugat el.
Excesul de îndatorare din timpul bulei imobiliare americane din 2008 a contribuit la declanșarea crizei financiare globale, provocând falimente bancare majore și cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune din anii 1930.
Efectul asupra inflației
Raportul World Economic Outlook al FMI, publicat marți, a menționat boom-ul investițiilor în AI ca unul dintre factorii care susțin creșterea economică a SUA și a economiei globale în acest an, alături de tarifele vamale americane mai scăzute decât se temea și de condițiile financiare mai relaxate, în parte datorate deprecierii dolarului.
Dar Gourinchas a spus că investițiile și consumul suplimentar contribuie la creșterea cererii și a presiunilor inflaționiste, fără a aduce câștiguri corespunzătoare de productivitate, în timp ce investițiile non-tehnologice scad, parțial din cauza incertitudinii legate de tarifele impuse de președintele Donald Trump.
FMI prognozează acum o scădere mai mică a inflației prețurilor de consum în SUA, de la 2,7% în 2025, coborând doar la 2,4% în 2026, a spus Gourinchas. În urmă cu un an, FMI prognoza că inflația americană va reveni la ținta de 2% a Rezervei Federale în acest an.
Printre alți factori care mențin inflația ridicată se numără reducerea imigrației în SUA, care limitează oferta de forță de muncă, și efectul întârziat al tarifelor asupra prețurilor de consum.
„Acum, efectul tarifelor începe să se facă simțit. Până acum, dovezile sugerează că importatorii au absorbit aceste costuri în marje și nu le-au transmis prea mult clienților finali,” a spus Gourinchas. „Nu au fost plătite de exportatori.”
Trump a prezis faimos că țările străine vor suporta costul politicilor sale protecționiste, mizând pe faptul că exportatorii vor accepta pierderi pentru a-și menține accesul la cea mai mare piață de consum din lume.
Evaluarea lui Gourinchas este în acord cu concluziile studiilor academice, sondajelor și liderilor de afaceri, potrivit cărora companiile americane sunt cele care suportă efectiv tarifele.
El a spus că prețurile la import nu au scăzut, „deci nu este adevărat că exportatorii au absorbit tarifele.”
(Citește și: ”OpenAI lansează ChatGPT-5 – Cursa globală pentru inteligența artificială accelerează”)
***
Urmărește-ne pe Google News
