Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene și la Ministerul Finanțelor au, în premieră după cinci ani, lista de proiecte care se implementează pe PNRR, aceasta urmând să fie publicată până la sfârșitul lunii, a anunțat luni ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
”Știu că acest lucru vi s-ar putea părea un act de bună gestiune elementară, dar până acum nu exista listă, existau portofolii de proiecte care se implementau la ministere.
Acum avem o listă și suntem în ultima etapă de reconciliere a plăților. Avem circa 20.000 de proiecte și circa 65.000 de plăți care s-au făcut în bloc, adică de ordonatorii de credite pe portofoliul de proiecte. Prin urmare, nu exista nicio evidență per proiect a plăților efectuate, ci doar una generică. Plecând de la acest exercițiu elementar de a reconcilia ce sumă am pentru investiții, cu ce proiecte sunt și ce plăți au fost făcute, ca să putem avea o evidență cu privire la progresul valoric și, evident, cealaltă informație cerută – progresul fizic –, suntem acum pe ultima sută de metri. Am vorbit cu prim-ministrul chiar în dimineața aceasta și vom putea ieși, spre sfârșitul acestei luni, cu o situație în transparență deplină, cu cele peste 20.000 de proiecte, în care să avem progresul valoric și progresul fizic”, a detaliat ministrul fondurilor europene în cadrul conferinței ”Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”, organizată marți de Conferințele CDG și Banca Națională a României (BNR).
Ministrul a avertizat că România este într-o situație absolut paradoxală, cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, cu spațiu fiscal aproape inexistent, dar având acces la un munte de bani europeni.
”România este într-o situație absolut paradoxală. A avut un deficit bugetar de 9,3%, încearcă să termine anul acesta cu 8,4%, deci cu spațiu fiscal aproape inexistent și, în același timp, stă pe un munte de bani europeni. Și spun că stă, pentru că, în acest moment, doar în portofoliul meu – nu pun agricultura și dezvoltarea rurală – am 55 de miliarde de euro la dispoziție pentru a fi investiți în economia românească, dintre care o parte dintre ei, și anume cam 13 miliarde din cei 21,5 care vor rămâne în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt încă necheltuiți și trebuie cheltuiți până anul viitor, la 31 august”, a mai declarat el.
Pîslaru a arătat că în perioada următoare România ar urma să atragă 13 miliarde pe PNRR, la care se adaugă circa 5 miliarde pe coeziune.
”Anul acesta suntem la 4,6-4,7 miliarde pe politica de coeziune, dintr-un total de 31 de miliarde nerambursabili pe care îi avem la dispoziție, din care am cheltuit vreo 5,5 miliarde până acum. Asta ne face să ne uităm cu speranță, dar și pe baza unor calcule matematice elementare, că undeva spre 15 miliarde de euro ar trebui să putem absorbi de acum și până la sfârșitul anului viitor. Acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă pe care a avut-o România vreodată de absorbție: 8,6 a fost în anul 2023, 8,3 miliarde în 2016 – de fiecare dată n+3, la sfârșitul unei perioade de programare, când practic îngrămădeam lucrurile ca să ne iasă absorbția”, a detaliat el.
(Citește și: ”Live Acum / CONFERINȚA: Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională. Marți, 14 octombrie 2025, orele 9:30 – 14:30”)
***
Urmărește-ne pe Google News
