Conceptul de „război hibrid” va fi „o componentă importantă” a viitoarei Strategii naționale de apărare. A spus-o în august președintele Nicușor Dan, cel care, potrivit legii, trebuie să o prezinte Parlamentului la cel mult 6 luni de la data depunerii jurământului, adică până pe 26 noiembrie.
În Strategia anterioară, pentru perioada 2020-2024, este definit doar conceptul de reziliență, iar șeful statului a dat un semnal clar că noul document va trebui adaptat actualului mediu de securitate, marcat de prelungirea războiului Rusiei asupra Ucrainei și de amenințări hibride fără precedent.
Conceptul de reziliență a României este abordat în dublă-cheie, în Strategia pentru 2020-2024: capacitatea inerentă a entităților – indivizi, comunități, regiuni, stat – de a rezista și a se adapta articulat la evenimente violente, cauzatoare de stres, șoc, dezastre, pandemii sau conflicte, pe de o parte, și capacitatea acestor entități de a reveni cu celeritate la o stare funcțională, de normalitate, pe de altă parte.
Strategia națională de apărare a țării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național, se arată în Legea nr. 203 din 2015. Are ca orizont de acoperire durata unui mandat prezidențial, conținând și prevederi pe termen mediu și lung.
În cazul în care, pe perioada de valabilitate a Strategiei naționale de apărare a țării, intervin modificări ale mediului de securitate, președintele României poate iniția procesul de modificare a acesteia.
Actul normativ menționat precizează și ce trebuie să conțină Strategia, care urmează să fie dezbătută și aprobată de Parlamentul României:
- valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate;
- evaluarea mediului internațional de securitate;
- potențialele riscuri, amenințări și vulnerabilități identificate;
- obiectivele strategice și prioritățile în domeniul apărării;
- direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României în domeniul apărării.
Conform experților în securitate, orice strategie de apărare trebuie să reflecte viziunea președintelui în funcție și să transmită logica care ghidează noua Administrație.
„Provocarea constă în a scrie o versiune a Strategiei care să reflecte stilul președintelui și, astfel, să fie o relatare autentică a modului în care președintele înțelege rolul țării sale în lume, provocările cu care se confruntă și calea de urmat. Și este și mai dificil să faci toate acestea într-un mod mai riguros decât ar putea face un discurs prezidențial obișnuit”, explică Peter Feaver, profesor de științe politice la Duke University și contributor la Strategia de Securitate Națională a SUA din 2006.
Președintele și războiul hibrid
Prima ieșire publică a președintelui Nicușor Dan pe tema războiului hibrid și a Strategiei naționale de apărare s-a produs la trei luni de la preluarea mandatului, pe 26 august, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.
„Tehnologia devine tot mai importantă. Război hibrid, inclusiv în zona noastră de Europa. Și, față de aceste schimbări, evident că diplomația trebuie să se adapteze, și sunt convins că avem puterea să o facem. Și vă invit să contribuiți la noua strategie națională de apărare, pe care o vom finaliza în această toamnă. Așa cum am spus mai devreme, o componentă importantă, cea de război hibrid, pentru care, în opinia mea, la fel ca toți partenerii noștri, continuăm să învățăm”, a declarat președintele.
Luna aceasta, șeful statului a insistat asupra combaterii amenințărilor hibride, la reuniunea Comunității Politice Europene de la Copenhaga, unde a prezentat o „analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României”, centrată pe anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. „A fost o sesiune plenară, după care au fost câteva grupuri de lucru. Eu am participat la cel pe securitate. Am prezentat raportul pe care Parchetul l-a făcut pe alegerile din noiembrie anul trecut”, a precizat președintele.
Conform documentului prezentat la Copenhaga de președinte și apoi făcut public, la momentul alegerilor prezidențiale din anul 2024, mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări.
De asemenea, în proximitatea alegerilor, multiple seturi de credențiale utilizate de către angajați ai Autorității Electorale Permanente și ai Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate în cadrul unor canale de Telegram și forumuri de criminalitate cibernetică de sorginte rusă. De asemenea, atacul cibernetic a vizat infrastructura IT&C a Autorității Electorale Permanente.
Mai mult decât atât, în noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății.
Concluzia: „Complexitatea atacurilor, multitudinea și diversitatea resurselor utilizate, caracterul disimulat al tacticilor/tehnicilor utilizate, demersurile complexe de menținere a acțiunilor sub limita de atribuire, precum și anvergura regională a campaniei, relevă implicarea unei ample infrastructuri de dezinformare coordonate din Federația Rusă”.
Clarificarea conceptului, urmată de modificări legislative
Generalul Ștefan Dănilă (foto), fost șef al Statului Major General și doctor în Șțiințe Militare, spune pentru Cursdeguvernare.ro că în viitoarea Strategie națională de apărare trebuie să se regăsească o definiție clară a războiului hibrid.
„Cel mai important lucru, în momentul de față, este să se definească acest război hibrid, pentru că nu există o definiție unanim acceptată. Dacă l-am definit și am spus care sunt câmpurile, care sunt liniile în care se acționează, atunci pot să definesc și cine le contracarează. Dacă vorbesc la modul general de război hibrid, mă trezesc că îmi combate războiul hibrid procurorul general”, atrage atenția generalul Dănilă, referindu-se la dosarul anulării alegerilor prezidențiale, pe fondul ingerințelor externe.
„Deci combaterea războiului hibrid trebuie să însemne combaterea unor acțiuni: fie că sunt acțiuni în mediul cibernetic, acțiuni în media, acțiuni în social media sau acțiuni economice. E confruntarea dintre state care are toate formele. Dacă sunt amenințări hibride în domeniul social, trebuie să spun care sunt acestea. Dacă spun că sunt amenințări hibride în domeniul politic, trebuie să spun care sunt acestea efectiv, ce înseamnă? Pentru că nu pot să acționez dacă nu știu ce sunt”, explică fostul șef al Statului Major General.
Foarte important: definirea războiului hibrid va ajuta autoritățile – instituțiile de forță, în special, să își facă treaba. „Când vorbim de război și hibrid și facem după aceea acuzații în justiție sau spunem că niște instituții nu și-au făcut treaba, trebuie să fie foarte clar ce trebuiau să facă și în ce domeniu, unde erau abilitate. Adică în baza la ce se va scrie în strategia națională de apărare cu explicitarea acestui război și hibrid, în ce zona sunt și cum se manifestă acțiunile din zona războiului și hibrid, vor trebui aduse completări legilor de funcționare a instituțiilor”, apreciază generalul Ștefan Dănilă.
După aprobarea de către Parlament, Strategia națională de apărare are valoare de lege. „Toate celelalte legi trebuie aduse în spiritul ei. Trebuie modificate să fie aliniate cu această strategie. Este un document foarte important pentru că arată politica externa, politica de apărare la modul general, subliniază Dănilă.
Cum definesc amenințarea hibridă Republica Moldova și NATO
Republica Moldova este una dintre țările date exemplu în Europa pentru reușitele în combaterea amenințărilor hibride venite din partea Rusiei, în contextul organizării de alegeri. A făcut-o recent, la Copenhaga, chiar președintele Nicușor Dan: „Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a așteptat să vină ceea ce a venit, spre deosebire de România care, inclusiv în 2024, a ajutat Republica Moldova, dar nu și-a închipuit că un atac de magnitudinea celui care a avut loc în România va avea loc, asta este principala diferență. Acum, evident, dacă vom avea alegeri, un fenomen cum a fost cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Dar, în general, pe zona de comunicare publică, rețele sociale, mai avem lucruri de făcut”.
Victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 2024 și validarea referendumului pentru aderarea la UE au fost urmate, luna trecută, de un succes categoric la formațiunii proeuropene PAS la scrutinul legislativ, desfășurat sub asediul hibrid al Rusiei. Alertele cu bombă, milioanele de atacuri cibernetice și sutele de incidente privind cumpărarea de voturi nu au putut deturna rezultatului alegerilor, pentru că instituțiile au știut ce au de făcut.
Și au știu ce au de făcut pentru că, așa cum spunea generalul Dănilă, conceptul de amenințarea hibridă este bine definit peste Prut.
În Strategiei națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024–2034, amenințarea hibridă are următoarea definiție: „tip de amenințare din partea unui adversar statal sau nonstatal (indivizi, grupări) care utilizează, conjugat și într-o manieră adaptivă (rapid, dinamic), metode și mijloace convenționale și neconvenționale (de ordin politic, militar, diplomatic, economic, cibernetic, informațional etc.) pentru a-și realiza obiectivele”.
O definiție are și apărarea cibernetică – „ansamblu de măsuri proactive și reactive prin care se asigură confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea, autenticitatea și nerepudierea informațiilor în format electronic, în cadrul resurselor și serviciilor publice sau private, din spațiul cibernetic”.
Potrivit NATO, amenințările hibride combină mijloace militare și non-militare, precum și mijloace secrete și deschise, inclusiv dezinformarea, atacurile cibernetice, presiunea economică, desfășurarea de grupuri armate neregulate și utilizarea forțelor regulate. Metodele hibride sunt utilizate pentru a estompa granițele dintre război și pace și pentru a încerca să semene îndoială în mintea populațiilor țintă. Acestea vizează destabilizarea și subminarea societăților.
În ce stadiu este viitoarea Strategie națională de apărare
Structura care are ca sarcină asigurarea îndeplinirii de către șeful statului a atribuţiilor conferite de Constituţie în domeniile apărării ţării şi securităţii naţionale este Departamentul Securităţii Naționale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Principala responsabilitate a Departamentului constă în asigurarea suportului decizional și a expertizei necesare Președintelui României pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Apărare a Țării, coordonarea procesului de implementare a acesteia și evaluarea rezultatelor.
„„Suntem în proces de negociere internă privind constructul Strategiei de securitate naţională, în condiţiile speciale prin care trecem. Ca şi parcurs, instituţiile statului ne-au transmis la Administraţia Prezidenţială puncte de vedere în legătură cu vulnerabilităţi, ameninţări, aspecte care ţin de variantele de răspuns, pentru că sunt extrem de complexe elementele care se cuprind într-o strategie de securitate naţională şi nu este vorba numai de domeniul militar”, declara luna trecută Cristian Diaconescu, al cărui mandat de consilier prezidențial se încheie la 1 noiembrie.
„Am avut o consultare şi sunt profund recunoscător reprezentanţilor universităţilor, oameni cu poziţionare extrem de interesantă, inclusiv publică, privind acest domeniu a securităţii naţionale. Urmează o regândire a întregului concept şi după aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, această strategie se trimite în Parlament, pentru o dezbatere. După aceea Parlamentul votează proiectul de strategie, după care devine operational”, a mai spus Diaconescu.
Potrivit consilierului prezidențial, adoptarea Strategiei naționale de apărare va fi urmată de un plan de implementare a acesteia. „ „Temele care se abordează, o să spun cât se poate de clar, nu rămân la nivel teoretic, devin linii de mesaj pentru toate instituțiile care au legătură cu această strategie”, a explicat Cristian Diaconescu.
(Citește și: „Nicușor Dan, după summitul de la Copenhaga: Planurile pentru securitatea Europei și Zidul anti-drone vor fi finalizate la următorul Consiliu European / Discuții avansate cu Ucraina pentru producție comună de drone – Președintele își va numi luna asta consilieri noi”)
***
Urmărește-ne pe Google News
