Luna august a marcat prima scădere din acest an a nivelului importurilor României față de anul anterior, de 0,5%, dar și o înjumătățire a ritmului de creștere a exporturilor, la +3,6% – după epuizarea efectelor pozitive generate de deprecierea leului (un leu mai slab face mărfurile românești mai competitive la export; totodată, descurajează importurile, scumpindu-le), reiese din datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
La nivelul luni august, exporturile României s-au ridicat la 6,77 mld. euro, în creștere cu 3,6% față de august 2024. Presiunile de depreciere asupra monedei locale s-au resimțit la nivelul balanței comerciale încă din luna mai, când exporturile au consemnat un avans anual de 10,3%. În iunie, creșterea a fost de 6,3%, iar în iulie de 6,9%.
În contextul tensiunilor politice din jurul alegerilor prezidențiale din mai, cursul valutar leu/euro s-a depreciat peste pragul psihologic de 5 lei/euro, după trei ani și jumătate în care BNR a ținut moneda națională sub acest nivel. Deprecierea a sprijinit exporturile, ieftinind bunurile românești pe piața internațională și scumpind importurile.
Important de notat este că leul s-a stabilizat spre sfârșitul verii, dar și-a reluat tendința de depreciere în ultima săptămână.
Importurile, pe de altă parte, au avut o evoluție mixtă, cu rate anuale de creștere fluctuante, culminând cu reducerea de 0,5% din august, la 9,3 mld. euro – o consecință a încetinirii consumului, ca urmare a intrării în vigoare a măsurilor de austeritate menite să corecteze finanțele publice (majorarea TVA, accizelor, reducerea unor venituri din sporuri etc).
Tabelul de mai jos ilustrează și corecția treptată a balanței comerciale, de la deficite în creștere cu două cifre față de 2024, la scăderi de aproape două cifre.
În primele patru luni din 2025, România a înregistrat un deficit comercial de 11,6 mld. euro, cu +24,5% mai mare față de cel din perioada similară a anului 2024. Datele la opt luni indică un deficit de 21,9 mld. euro, cu doar 4,9% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
În primele opt luni din 2025, exporturile au crescut cu 3,6%, iar importurile cu 3,9% față de 2024/ Evoluția principalelor categorii
În primele opt luni din 2025, exporturile FOB au totalizat 63,33 mld. euro, iar importurile CIF au fost de 85,28 mld. euro, rezultând un deficit comercial de 21,94 mld. euro. Comparativ cu perioada similară din 2024, exporturile au crescut cu 3,6%, iar importurile cu 3,9%.
Structura exporturilor este dominată de mașini și echipamente pentru transport, cu o pondere de 46,3% și o valoare de 29,32 mld. euro, în creștere cu 2,7% față de anul precedent. Alte produse manufacturate reprezintă 27,2% din total exporturi, dintre care mărfuri manufacturate clasificate după materii prime au scăzut cu 3,6%, situându-se la 9,27 mld. euro, iar articolele manufacturate diverse au scăzut cu 1,4% ajungând la 7,96 mld. euro. Alimentele și animalele vii au crescut cu 8,3%, înregistrând exporturi de 4,81 mld. euro.
La importuri, mașinile și echipamentele pentru transport reprezintă 36,2% din total, echivalentul a 30,89 mld. euro, în creștere cu 3,7%. Alte produse manufacturate constituie 28,3%, cu mărfuri manufacturate clasificate după materia primă în creștere cu 2,9% până la 14,61 mld. euro și articole manufacturate diverse în creștere cu 2,4% până la 9,52 mld. euro. Produsele chimice și derivatele nespecificate au crescut cu 6,6%, atingând o valoare de 12,61 mld euro.
Alte grupe de produse remarcabile includ combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate, care au crescut semnificativ atât la export (+27,1%) cât și la import (+5,7%), ajungând la 3,73 mld. euro respectiv 6,97 mld. euro. Materialele crude necomestibile au crescut la export (+15,7%) dar au scăzut la import (-2,4%).
Sursele de deficit
Potrivit datelor INS, principalele surse ale deficitului comercial în perioada 1.I-31.VIII 2025 sunt produsele chimice și produsele derivate nespecificate (-9.079,8 milioane euro), mărfurile manufacturate clasificate după materia primă (-5.342,6 milioane euro), mașinile și echipamentele pentru transport (-1.566,6 milioane euro), precum și articolele manufacturate diverse (-1.554,8 milioane euro). Aceste grupe cumulează cele mai mari valori negative ale balanței comerciale, indicând un consum intern mai mare de importuri față de exporturi.
Pe de altă parte, excedentele comerciale se regăsesc în special la băuturi și tutun (+866,5 milioane euro), materiale crude necomestibile (+446,2 milioane euro), uleiuri și grăsimi de origine animală și vegetală (+5,3 milioane euro) și bunuri necuprinse în alte secțiuni (+264,6 milioane euro). Aceste sectoare contribuie pozitiv la balanța comercială generală, reflectând capacitatea de exporturi superioare importurilor în aceste domenii.
(Citește și: ”Scade viteza de creștere a deficitului comercial: Deprecierea leului a ajutat exporturile și a scumpit importurile”)
***
Urmărește-ne pe Google News
