Guvernul de la Chișinău a aprobat, miercuri, Strategia militară 2025-2035, care stabilește principalele direcții de dezvoltare a sistemului național de apărare al Republicii Moldova.
„Avem un obiectiv foarte clar – să investim, în primul rând, în oameni, în Armata Națională a Republicii Moldova. Așa că noi vom continua să dezvoltăm armata, să ne apărăm patria și să contribuim la pacea și securitatea globală”, a spus premierul Dorin Recean.
Elementul central al acestei viziuni îl constituie dezvoltarea, până în anul 2035, a unei capacități credibile de apărare din partea Armatei Naționale, bazată pe descurajare, reacție rapidă și rezistență în fața unui spectru larg de amenințări și riscuri militare, inclusiv hibride. Această transformare va fi susținută printr-o abordare multidimensională, orientată spre realizarea unei sinergii operaționale integrate în domeniile terestru, aerian, informațional, cibernetic și electromagnetic.
Pe plan extern, Strategia prevede continuarea cooperării cu Uniunea Europeană și cu alți parteneri internaționali, prin alinierea la standardele moderne de apărare și securitate. De asemenea, Forțele Armate vor continua să participe la gestionarea situațiilor interne de urgență și, la necesitate, să ofere sprijin altor autorități publice.
„Neutralitatea permanentă a Republicii Moldova nu înseamnă izolare sau renunțare la autoapărare, ci obligă statul să adopte toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, pentru a asigura independența națională, integritatea teritorială și securitatea statului”, se arată în document.
„În acest sens, participarea la mecanisme regionale și internaționale de securitate, exerciții militare, misiuni internaționale sau alte inițiative de cooperare în domeniul apărării este compatibilă cu statutul de neutralitate, atâta timp cât nu implică angajamente de apărare mutuală sau participarea în conflicte armate. Această abordare reflectă o neutralitate activă, similară cu cea practicată de state precum Austria sau Irlanda, permițând Republicii Moldova să-și consolideze apărarea în mod transparent, inclusiv prin cooperare și participare internațională”, adaugă textul citat.
Strategia militară reflectă aspirația Republicii Moldova de a deveni un stat membru al Uniunii Europene (UE), care contribuie, pe măsura resurselor disponibile, la dezvoltarea și sustenabilitatea proiectului european. Prin modernizarea capabilităților militare ale Forțelor Armate, Strategia sprijină parcursul european al Republicii Moldova, contribuind la crearea unui mediu de securitate stabil, predictibil și compatibil cu cerințele procesului de aderare.
Strategia militară 2025–2035 aliniază Republica Moldova la arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene, fără a încălca principiul neutralității. Republica Moldova își propune să participe la misiuni internaționale de menținere a păcii sub egida UE, ONU și OSCE, dar și să consolideze parteneriatele strategice cu România, Ucraina și alte state membre UE.
Documentul prevede și dezvoltarea industriei naționale de apărare, modernizarea infrastructurii militare și digitalizarea completă a proceselor de mobilizare și gestiune a rezerviștilor.
Bugetul Apărării – 1% din PIB până în 2034
Printre cele mai importante direcții de acțiune se numără reorganizarea structurii de forțe, profesionalizarea personalului militar, modernizarea echipamentului și digitalizarea lanțului de comandă.
Strategia include 12 domenii prioritare – de la apărare aeriană și război electronic, la formarea liderilor militari și comunicare strategică, scrie presa de la Chișinău. Vor fi dezvoltate capacități de supraveghere și reacție aeriană, sisteme de detectare și recunoaștere (ISTAR), precum și structuri de război cibernetic menite să protejeze infrastructura militară și critică a statului. Armata va trece la un sistem modern de comandă, control și comunicații, iar procesul de instruire va fi aliniat la standardele occidentale.
Strategia prevede creșterea graduală a bugetului pentru apărare până la aproximativ 1% din PIB până în anul 2034, cu o utilizare eficientă și transparentă a fondurilor. „Nivelul finanțării sectorului de apărare va fi ajustat gradual, ținând cont de necesitățile reale ale Armatei Naționale și de capacitatea bugetară a statului”, se arată în document.
Specialiștii în securitate salută noua strategie, dar avertizează că resursele financiare planificate sunt insuficiente. Potrivit expertului de la WatchDog, Artur Leșcu, atingerea pragului de 1% din PIB pentru apărare, estimată abia în 2034, nu va fi suficientă pentru modernizarea reală a Armatei Naționale.
(Citește și: „55 de eurodeputați din 19 țări cer deschiderea negocierilor de aderare pe capitole cu Republica Moldova”)
***
Urmărește-ne pe Google News
