După doi ani de război, există șansa unui acord care să pună capăt uciderilor și distrugerilor din Gaza și să readucă ostaticii israelieni, vii sau morți, la familiile lor, scrie BBC.
Negocierile indirecte dintre cele două parți s-au reluat, marți, în stațiunea Sharm el-Sheikh.
Ca o coincidență, discuțiile au loc exact la doi ani după ce Hamas a provocat israelienilor o traumă care este încă acută. În atacurile din 7 octombrie 2023 au murit aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili israelieni, iar 251 au fost luați ostatici. Israelienii estimează că 20 de ostatici sunt încă în viață și vor returnarea cadavrelor a altor 28.
Atât israelienii, cât și palestinienii doresc încetarea războiului. Israelienii sunt obosiți de război, iar sondajele arată că majoritatea doresc un acord care să ducă la eliberarea ostaticilor și la încetarea războiului. Sute de mii de rezerviști din forțele armate, IDF, doresc să se întoarcă la viețile lor după multe luni petrecute în uniformă, în serviciul activ.
Peste două milioane de palestinieni din Gaza se află într-o catastrofă umanitară, prinși între puterea de foc a IDF și, în unele zone, o foamete provocată de restricțiile impuse de Israel asupra ajutorului umanitar care intră în Fâșie. Hamasul care a fost capabil să atace Israelul cu o forță devastatoare în urmă cu doi ani a fost de mult distrus ca organizație militară coerentă. A devenit o forță de gherilă urbană care organizează o insurgență împotriva IDF în ruine.
Hamas vrea să găsească o cale de supraviețuire, chiar dacă a acceptat să cedeze puterea tehnocraților palestinieni. Acceptă că va trebui să predea sau să demonteze ceea ce a mai rămas din armamentul său greu, dar vrea să păstreze suficientă putere de foc pentru a se apăra împotriva palestinienilor care vor să se răzbune pentru aproape două decenii de guvernare brutală și pentru catastrofa pe care atacurile Hamas le-au adus-o.
Israelul ar dori să dicteze condițiile capitulării Hamas. Dar faptul că Hamas are șansa unei negocieri serioase îi deschide mai multe posibilități decât părea probabil acum doar o lună. Atunci, Israelul a încercat, dar nu a reușit să ucidă conducerea Hamas într-o serie de atacuri asupra unei clădiri din Doha, unde aceștia discutau propunerile de pace ale lui Donald Trump. Ținta lor principală, liderul de rang înalt Khalil al-Hayya, conduce delegația Hamas la negocierile din stațiunea Sharm el-Sheikh de la Marea Roșie. Fiul lui Al-Hayya se afla printre morți, deși liderii au scăpat cu viață.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, are în minte un alt fel de supraviețuire. El vrea să-și păstreze puterea, să amâne în continuare procesul său pentru corupție, să câștige alegerile de anul viitor și să nu rămână în istorie ca liderul responsabil pentru greșelile de securitate care au dus la cea mai sângeroasă zi pentru evrei de la holocaustul nazist.
Pentru a realiza acest lucru, el are nevoie de o modalitate credibilă de a declara „victorie totală”, o expresie pe care a folosit-o în repetate rânduri. El a definit-o ca fiind întoarcerea ostaticilor, distrugerea Hamas și demilitarizarea Gazei. Dacă nu va reuși să facă acest lucru, nu va fi suficient să sublinieze daunele reale pe care Israelul le-a provocat dușmanilor săi din Liban și Iran în ultimii doi ani.
Hamas și negociatorii israelieni nu se vor întâlni față în față. Oficialii egipteni și qatarezi vor fi intermediarii, iar americanii, care vor fi și ei prezenți, vor avea o influență majoră, poate chiar decisivă.
Planul lui Trump – baza negocierilor de pace
Baza negocierilor este planul de pace în 20 de puncte al lui Donald Trump pentru Gaza. Ceea ce nu va face acest plan, în ciuda postărilor insistente ale lui Trump pe rețelele sociale despre pacea permanentă, este să pună capăt conflictului îndelungat dintre israelieni și palestinieni pentru controlul teritoriului dintre râul Iordan și Marea Mediterană. Planul nu menționează viitorul Cisiordaniei, cealaltă parte a teritoriilor pe care Marea Britanie și alte țări le-au recunoscut ca statul Palestina.
Miza este mare la Sharm el-Sheikh. Există șansa de a ajunge la un armistițiu care ar putea duce la sfârșitul celui mai distructiv și sângeros război din ultimul secol de conflict între arabi și evrei.
Prima provocare este de a stabili condițiile pentru eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul palestinienilor care execută pedepse pe viață în închisorile israeliene și a locuitorilor din Gaza care au fost reținuți fără proces de la începutul războiului. Nu este o sarcină simplă.
Președintele Trump vrea rezultate rapide. El dorește să-și reînvie ambiția de a negocia un acord grandios în Orientul Mijlociu, în centrul căruia s-ar afla o apropiere între Israel și Arabia Saudită. Acest lucru nu se poate întâmpla în condițiile în care Israelul ucide un număr mare de civili palestinieni în Gaza și impune restricții asupra ajutorului umanitar, care provoacă mari suferințe, iar Hamas ține ostatici israelieni. Saudiții au clarificat, de asemenea, într-o serie de declarații publice, că acest lucru nu se poate întâmpla fără o cale clară și ireversibilă către un stat palestinian independent.
Trump l-a forțat pe Netanyahu să semneze un document care include o referire vagă și nedeterminată la posibilitatea independenței palestiniene. Într-o declarație ulterioară, Netanyahu a ales să ignore acest lucru, repetând promisiunea că palestinienii nu vor obține niciodată un stat. Documentul lui Trump conține multe dintre lucrurile pe care Israelul le dorește în ceea ce privește sfârșitul puterii Hamas și viitoarea guvernare a Gazei.
O întrebare este de ce Hamas este dispus să renunțe la ostatici fără un calendar strict pentru ca Israelul să părăsească Gaza și să pună capăt războiului. O posibilitate este ca, recent, qatarezii să-i fi convins că Trump se va asigura că acest lucru se va întâmpla dacă îi vor da șansa să revendice victoria prin repatrierea tuturor ostaticilor israelieni.
Scenarii pe fondul discuțiilor din Egipt
Discuțiile indirecte din Egipt au loc deoarece Donald Trump a reușit să exercite presiuni asupra ambelor părți. A fost ușor să amenințe Hamas cu dispariția dacă refuzau să accepte planul său. Președinții SUA au exercitat presiuni internaționale asupra Hamas de când grupul a câștigat alegerile palestiniene în 2006 și a folosit forța pentru a prelua controlul asupra Gazei de la rivalii palestinieni Fatah în anul următor.
O mare diferență între Donald Trump și președinții Clinton, Obama și Biden este că el ripostează mai dur și mai decisiv la încercările lui Benjamin Netanyahu de a-l manipula decât au fost dispuși sau capabili să o facă predecesorii săi democrați.
Trump a interpretat răspunsul condiționat „da, dar” al Hamas la propunerea sa ca un „da” ferm pentru pace. A fost suficient pentru el să meargă mai departe. Axios a relatat că, atunci când Netanyahu a încercat să-l convingă că Hamas câștiga timp, răspunsul lui Trump a fost: „de ce ești atât de negativist?”.
(Citește și: „Planul de pace în 20 de puncte al lui Donald Trump pentru Gaza, agreat cu Benjamin Netanyahu. Ce se întâmplă dacă Hamas îl respinge. Documentul integral”)
***
Urmărește-ne pe Google News
