România își propune să finanțeze prin programul SAFE un proiect de producție de drone, purtând discuții în acest sens cu Ucraina pentru realizarea unui joint venture, a anunțat joi ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-o amplă conferință de presă în care a mai prezentat și modificările aduse Legii Apărării Naționale și stadiul programului de înzestrare a Armatei.
Ministrul Apărării a detaliat și proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare care introduce conceptul de militar voluntar în termen: tinerii între 18 şi 35 de ani vor putea face un stagiu militar voluntar, în cadrul căruia se vor familiariza cu Armata, se vor pregăti cu armamentul Armatei Române şi vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei. Aceștia vor primi după stagiul de patru luni trei salarii medii. Ministrul a precizat că 350.000 de soldaţi trec din rezervă în retragere şi este nevoie de o întinerire a Armatei.
Cu privire la proiectul de producție de drone printr-un joint venture România-Ucraina, Ionuț Moșteanu a detaliat că acesta ar urma să fie finanţat prin SAFE, în măsura în care discuțiile dintre cele două părți se vor concretiza printr-un parteneriat. România trebuie să trimită Comisiei Europene lista proiectelor până la sfârșitul lunii noiembrie. Până în mai 2026 trebuie semnate contractele.
„Ucraina a fost forţată să inoveze rapid ca să-şi apere cetăţenii şi teritoriul. Şi au făcut acest lucru. Sunt lideri sau printre liderii mondiali în tot ce înseamnă producţie de drone. Nevoia i-a obligat să fie inovativi. Au fost inovativi, sunt inovativi şi e nevoie şi vrem să beneficiem de aceste inovaţii. Am avut o discuţie acum o lună şi ceva, când am fost la Kiev, am avut mai multe discuţii telefonice, am avut împreună cu şeful Cancelariei o discuţie chiar săptămâna trecută cu responsabilul de cooperare industrială din Ministerul Apărării din Ucraina. Urmează să semnăm o scrisoare de intenţie şi apoi nişte paşi ulteriori până vom ajunge să facem un joint venture între una din companiile româneşti şi una din companiile ucrainene”, a explicat Moşteanu.
Ionuț Moșteanu a detaliat că ar fi vorba despre drone interceptoare, tehnologie încă în curs de dezvoltare.
„Noi nu avem nevoie de drone de atac, avem nevoie de drone interceptoare, un tip de drone care este încă în dezvoltare aici şi Ucraina mai are multe lucruri, chiar îşi pun o ţintă, din ce am văzut într-o prezentare acum la Varşovia, ca până la finalul anului să aibă o rată de succes de 65% cu aceste drone interceptoare împotriva dronelor ruseşti. Este un proces de dezvoltare industrială a acestor drone interceptoare care este în curs şi care va continua într-un ritm rapid în lunile şi în anii următori. Deci ideea că ştie cineva de acum câte drone exact ne trebuie, aş fi hazardat să spun asta, spun că vrem să fim parte din soluţia la această problemă şi vom fi parte din soluţia la această problemă”, a explicat ministrul Apărării.
Moşteanu s-a referit şi la proiectul privind zidul antidronă, precizând că statele de pe flancul estic au nevoie de capabilități de apărare la sol.
„Când vorbim de drone wall, vorbim de un zid împotriva dronelor, nu de un zid de drone neapărat şi am insistat pe acest detaliu pentru că toate ţările de pe Flancul de Est au nevoie de capabilităţi de apărare la sol. Deci sunt două lucruri de care avem nevoie toţi de pe flancul de est sau capabilităţi care să le vadă venind şi radare moderne şi alte sisteme care să ne anunţe din timp, acel early warning despre drone, şi doi, capabilităţi de doborâre a dronelor, şi vorbim aici de capabilităţi anti-aeriene, că sunt sisteme clasice, că sunt sisteme cu radar, că sunt sisteme cu drone. Aici e o discuţie pe care o va avea fiecare armată cu aliaţii”, a afirmat Ionuţ Moşteanu.
Ministrul Apărării: Decizia noastră şi a aliaţilor este să nu intervenim în spaţiul aerian ucrainean
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a arătat că decizia României, dar şi a aliaţilor din cadrul NATO este de a nu interveni în spaţiul aerian al Ucrainei.
„Poziţia României este foarte clară, a fost subliniată şi de preşedintele Nicuşor Dan, este şi poziţia NATO, aliaţii au decis că Alianţa nu se implică dincolo de graniţele Alianţei şi nu se implică în spaţiul aerian al Ucrainei. Există o linie foarte fină între a ajuta o ţară în război, conform reglementărilor internaţionale, să-şi apere teritoriul şi cetăţenii – şi asta se întâmplă cu Ucraina, cum este ajutată de comunitatea internaţională – şi graniţa fină în care cineva devine parte beligerantă într-un război. Şi în momentul ăsta decizia şi a noastră şi a aliaţilor este să nu intervenim în spaţiul aerian ucrainean”, a afirmat ministrul Apărării.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, consideră că este rezonabil să discute cu alte state soluţii comune pentru doborârea dronelor deasupra Ucrainei, afirmând că, dacă Ucraina are plasate sisteme de apărare anti-aeriană, acestea ar trebui să doboare tot ce zboară „spre noi şi spre Polonia”. „Sau s-ar putea să nu fie doar Polonia, ci şi România”, adăuga el, în 20 septembrie.
Proiectul Legii Apărării Naţionale – principalele modificări pe o lege veche de 31 de ani
Cu privire la proiectul Legii Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu a precizat că acesta este o necesitate a sistemului naţional de Apărare şi stabileşte rolul MApN de integrare şi conducere într-o concepţie unitară, a acţiunii tuturor forţelor participante la apărarea ţării.
El a precizat că legea era din 1994 şi s-au schimbat nişte lucruri, în România, de atunci, în bine, am devenit membri NATO, membri UE, iar pentru că s-au modificat diverse proiecte şi diverse legi, era nevoie de o lege nouă, care să cuprindă toate aceste modificări într-un concept unitar.
Ionuţ Moşteanu a precizat că legea defineşte în mod cuprinzător apărarea naţională şi stabileşte rolul Ministerului Apărării Naţionale „de integrare şi conducere într-o concepţie unitară, a acţiunii tuturor forţelor participante la apărarea ţării, conform planurilor în vigoare”.
Conforrm Guvernului, proiectul „asimilează bunele practici identificate în misiuni și operații sau din conflictele recente, precum și necesitatea abordării apărării naționale în contextul apărării colective, în cadrul NATO și a Politicii de Securitate si Apărare Comună a Uniunii Europene.
Principalele modificări aduse de proiectul de lege:
- Legislația se raportează la documentele de planificare și implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării și a Strategiei Militare (în curs de elaborare pe o perioadă de 6 luni de la preluarea mandatului de Președinte al României).
- Proiectul prevede rolul MApN de integrare și conducere, într-o concepție unitară, a acțiunilor tuturor forțelor participante la apărarea țării.
- Noul act normativ va crea cadrul pentru o reacție adaptată, graduală, de descurajare si apărare, la nivel național și în contextul cooperării cu organizațiile internaționale (NATO, UE, ONU ș.a.).
- De asemenea, va asigura cadrul legal pentru transferul de autoritate și completează Legea 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României. Transferul de autoritate are caracter temporar și nu implică nicio restrângere a autorității naționale asupra forțelor armate și, pe durata acestuia, personalul participant este permanent sub autoritatea legii române.
- Va statua principiul conducerii unice, interinstituționale, la nivel strategic (Centrul Național Militar de Comandă – CNMC).
- Va stabili competențele și modalitatea de angajare a capabilităților militare și non-militare constituite la pace, în situația amenințărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepționale (criză, asediu, război).
- Va asigura cadrul legal pentru angajarea capabilităților militare și non-militare în afara teritoriului statului român pentru protejarea cetățenilor aflați în pericol.
- Va asigură coerența efortului național de apărare și inițierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum și a necesității de adaptare și conjugare a acțiunilor tuturor instituțiilor, prin militarizarea forțelor de protecție din cadrul MAI.
- Va avea impact asupra militarizării structurilor MAI, la starea de asediu, mobilizare sau război, va genera o serie de avantaje operaționale esențiale, în ceea ce privește crearea unei imagini strategice integrate și capacitatea de coordonare a forțelor.
- Noua lege contribuie la corelarea misiunilor esențiale ale Armatei României, în pregătirea și desfășurarea operațiilor militare pe teritoriul statului român.
Ministrul Apărării: Am trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri şi o sumă evaluată la 6,5 miliarde de euro. Urmează o licitaţie restrânsă cu producătorii care au echipament pe standard NATO
Ministrul Apărării a anunțat totodată că a trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri şi o sumă evaluată la aproximativ 6,5 miliarde de euro, după care urmează apoi derularea unei licitaţii restrânse cu producătorii care au echipament pe standard NATO.
„E nevoie de înzestrarea Armatei. (..) Armata română a fost, cumva, abandonată mulţi ani de zile. Odată cu războiul din Ucraina, toate ţările europene şi-au dat seama că sunt subechipate, subînzestrate şi a început o revizuire a acestei atitudini. Noi, de exemplu, ca ţară şi ca armată, am stabilit în 2022, prin aprobarea Parlamentului, că achiziţionăm un batalion de tancuri, 54 de tancuri Abrams, erau printr-un acord guvern-la-guvern. S-a făcut acel acord şi tancurile urmează să vină în 2027-2028 şi vom avea aceste tancuri de care avem nevoie” a spus ministrul Apărării, după şedinţa de Guvern.
Ionuţ Moşteanu a precizat că etapa a doua de înzestrare este cu 216 tancuri.
„Aceste ţinte de capabilităţi, nevoile de înzestrare şi de echipamente ale Armatei Române sunt stabilite împreună cu aliaţii şi sunt stabilite pe un orizont de timp de mulţi ani de zile, şi parte din aceste ţinte înseamnă şi etapa a doua de înzestrare cu tanc de luptă. Am trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri şi o sumă evaluată la aproximativ 6 miliarde, 6,5 miliarde de euro. Urmează, după aprobarea Parlamentului, derularea unei procedure de licitaţie restrânsă cu producătorii care au potenţialul şi au echipamentul necesar şi pe standard de NATO, cu o condiţie de localizare a producţiei, în România”, a mai spus Moşteanu.
El a precizat că, atunci când vorbim de echipamente esenţiale pentru Armată, pe care armata le va folosi mulţi ani de zile, 20, de 30 de ani de zile, 40 de ani poate, este esenţial să avem baza industrială aici, în România, odată pentru producţie şi apoi pentru partea de mentenanţă şi înlocuirea unor piese care trebuie înlocuite din când în când.
„Deci asta va fi o condiţie obligatorie pentru cei care vor participa la această procedură. Estimez eu că undeva în 2027 vom închide procedura şi de acolo va începe procesul de construcţie, de livrare al echipamentelor din faza a doua, care va dura ani de zile”, a menţionat ministrul Apărării. Ministrul a arătat că nu a început încă procedura. ”După ce aprobă Parlamentul, începe procedura care se va desfăşura la Direcţia Generală de Armamente, când se desfăşoară şi alte proceduri şi se va discuta cu toţi producătorii interesaţi, capabili, care au echipament de ultimă generaţie şi care pot să producă aceste echipamente într-un orizont de timp rezonabil în România”, a subliniat ministrul.
Corveta din Turcia va fi operaţională din prima zi/ Are armament pe ea, dar peste acest armament va veni şi un sistem de rachete american
Corveta pe care România o achiziționează din Turcia va fi operaţională din prima zi, aceasta fiind dotată cu armament, însă peste sistemul său va fi instalat și un sistem de rachete american, a anunțat Ionuț Moșteanu, adăugând că semnarea contractului este iminentă.
„Corveta va fi operaţională din prima zi. Este gata, e funcţională, e nouă. Trebuie să semnăm contractul. Am primit aprobarea Parlamentului, de curând. Acum se derulează fazele de negociere, pe contract, pe toate detaliile care vor fi stabilite cu guvernul turc. Este o acuziţie guvern la guvern”, a spus ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa de Guvern.
El a precizat că undeva în luna noiembrie va fi finalizat acest contract, apoi urmează să plătim avansul şi restul de sumă şi corveta va intra în serviciul Armatei Române.
„Deci ea este gata, are armament pe ea, armament standard NATO. N-aş putea să enumăr tot armamentul pe care-l are corveta, dar peste acest armament standard va veni şi un sistem de rachete, Sistemul Naval Strike Missiles, sistem de rachete americane care vor echipa toate forţele navale române şi vor fi şi pe această corvetă. Integrarea se va face aici în România. Noi o vom putea folosi din prima zi, în momentul în care este totul clar şi vin şi echipamentele americane, le vom pune pe corvetă”, a menţionat Moşteanu.
El a precizat că este o corvetă de care Armata Română are nevoie.
„Aş fi fost bine să fie deja în producţie alte corvete de care s-a vorbit multă vreme, însă e nevoie de această corvetă mai ales ţinând cont de dotarea Forţelor navale şi faptul că au fost şi ele văduvite multă vreme cu partea de echipare şi de înzestrare, e nevoie mai ales în perspectiva în care va trebui să sporim misiunile de patrulare pe Marea Neagră. Marea Neagră va rămâne o mare cu multe provocări şi după încheierea procesului de pace”, a subliniat ministrul Apărării.
În luna septembrie, Ionuţ Moşteanu a anunţat, după participarea în comisiile de apărare, că parlamentarii au dat aviz pozitiv privind achiziţionarea unei corvete uşoare, din excedentul armatei turce, cu echipament modern, interoperabil NATO.
Preţul de achiziţie este de 223 de milioane de euro fără TVA, iar peste acest preţ va veni preţul unor echipamente, rachete şi a unor echipamente suplimentare.
(Citește și: ”Programul de înzestrare: „Tanc principal de luptă” / 7 mld. euro pentru achiziția de armament – 216 tancuri americane vor fi fabricate în România”)
(Citește și: ”Programul de înzestrare: „Tanc principal de luptă” / 7 mld. euro pentru achiziția de armament – 216 tancuri americane vor fi fabricate în România”)
(Citește și: ”România va cumpăra o corvetă produsă în Turcia. Ministrul Moșteanu: „Un pas important pentru întărirea securității la Marea Neagră””)
***
Urmărește-ne pe Google News
