”Militar voluntar în termen” – completarea rezervei operaționale a Armatei: Guvernul trimite proiectul de lege Parlamentului, cu solicitarea de aprobare urgentă

Proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare, care introduce conceptul de militar voluntar pentru tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani sce vor efectua un stagiu militar de patru luni plătit, a fost adoptat de Guvern, joi.

Documentul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de aprobare urgentă.

Proiectul aprobat introduce astfel o nouă categorie de personal, „soldat/gradat voluntar în termen în structurile aparținând Ministerului Apărării Naționale”.

Tot prin proiectul aprobat joi – de modificare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare -, se prevede includerea în categoria rezerviştilor a cetăţenilor români care au avut calitatea de polițist sau de polițist de penitenciare, avându-se în vedere modul de completare cu resurse umane, potrivit organizării la război, a structurilor din cadrul Poliţiei Române şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Militarii voluntari vor primi echivalentul a trei salarii medii, la finalul stagiului

Tinerii voluntari se vor pregăti în cadrul Armatei Române şi vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei, urmând să primească după stagiul de patru luni echivalentul a trei salarii medii.

”Patru luni de zile, tinerii vin, fac Armata voluntar şi rămân în această rezervă (operațională – n.red.). Noi propunem în acest proiect ca ei să fie remuneraţi, după aceste patru luni de zile, cu trei salarii medii, de la acel moment. Vom vedea ce formă va ieşi din Parlament în final”, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, arătând că ”modificarea principală este introducerea conceptului de militar voluntar în termen”.

Anual, ei vor participa ulterior la diverse pregătiri şi verificări, vor fi refamiliarizări, de exemplu, cu armamentul nou ce urmează să vină conform calendarului multianual agreat cu aliaţii.

Rezerva operațională a României, în scădere accelerată

Expunerea de motive menționează că noua reglementare este necesară pentru a reflecta mai bine dreptul și obligația constituțională a cetățenilor de a apăra România, precum și necesitatea ca apărarea să constituie un efort colectiv al întregii națiuni, dezvoltarea rezervei operaționale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară și serviciul militar în calitate de soldat/gradat voluntar în termen.

Astfel, se răspunde necesității de a conecta sistemul de forțe active cu rezerviștii.

Scopul final, precizează Expunerea, este realizarea unei forțe letale, dar echilibrate, capabilă să îndeplinească un spectru larg de misiuni și care să echilibreze adecvat raportul dintre componenta activă și cea de rezervă.

Adoptarea urgentă a măsurilor propuse este imperior necesară, întrucât amânarea acestora ar vulnerabiliza modul de acțiune și capacitatea operațională a Armatei României, toate aceste aspecte vizând interesul Ministerului Apărării Naţionale.

Ministrul a explicat că România are nevoie de aceste rezerve operaționale, în condițiile în care trecerile în retragere anuale sunt semnificative și este nevoie de întinerirea rezervei, a explicat ministrul: ”Proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare pleacă de la o necesitate reală, şi anume rezerva operaţională este îmbătrânită, nu se mai face armata obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 şi în fiecare an pierdem din această rezervă… Vorbim de aproximativ 350.000 de soldaţi şi gradaţi care trec din rezervă în retragere, depăşesc vârsta de 55 de ani din lege şi e nevoie să întinerim această rezervă a Armatei Române”.

România are nevoie de 120.000 militari profesioniști,dar ministrul Moșteanu a explicat joi că în acest moment sunt doar puțin peste 80.000. „Totul ține de dorința oamenilor de a intra în Armată”, a d[ugat ministrul.

Ieșirile din rezerva operațională:

• în acest an vor trece în retragere peste 120.000 de gradaţi soldaţi
• în 2026 – încă 118.000
• în 2027 – 111.000.

Alte prevederi importante – care sunt obligațiile rezerviștilor plecați temporar în străinătate

• Se introduce art. 13 indice 1 pentru definirea conceptului soldat/gradat voluntar în termen, precum şi pentru crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora, în vederea îndeplinirii serviciului militar.

• Se introduce art. 81 pentru reglementarea modului în care îşi exercită dreptul şi obligaţia constituţională de a apăra ţara cetăţenii încorporabili şi rezerviştii cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării. Astfel, în funcție de starea excepțională instituită/declarată, cei plecați temporar în afara țării se vor prezenta, pe baza înștiințării în scris la domiciliul din România, la centrele militare în evidenţa cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare.

• Rezerviștii pot fi concentrați, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

• Sunt explicitate situaţiile în care angajatorii au obligaţia să suspende raporturile de muncă sau de serviciu, respectiv al extinderii acestora, prin incuderea participării salariaţilor la instruire sau la îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar voluntar în termen.

• Pentru actualizarea datelor cuprinse în planurile de recrutare încorporare este necesară chemarea periodică a cetățenilor încorporabili și a recruților, fiind constatată o dinamică accentuată în ceea ce privește mișcările de populație pe teritoriul/în afara teritoriului național.

• Se introduce alin. (3) la art. 53 în sensul creării posibilității ca instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu excepția Ministerului Apărării Naționale, să poată emite, prin ordin al conducătorilor acestora, instrucțiuni privind completarea și înmânarea livretelor militare de către structurile proprii.

• Se modifică art. 14 prin includerea în categoria rezerviştilor a cetăţenilor români care au avut calitatea de polițist sau de polițist de penitenciare, avându-se în vedere modul de completare cu resurse umane, potrivit organizării la război, a structurilor din cadrul Poliţiei Române şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(Citește și: Stagiul militar pe bază de voluntariat – 74.2% din români sunt favorabili introducerii. Cum se distribuie pe segmentele societății)

****