Cu un nivel de 7,5% din venituri în 2025, România se află pe locul trei la nivel european în privința ponderii dobânzilor în buget, în spatele unor state precum Ungaria (țara cu cele mai ridicate costuri de împrumut din UE din cauza crizei financiare în care se află, survenită în contextul blocării finanțării europene) și Italia (stat cu o datorie publică de aproape trei ori mai mare decât cea a României).
Bulgărele costurilor de finanțare riscă să afecteze perspectivele de dezvoltare ale României, acaparând o parte tot mai consistentă a cheltuielilor bugetare și lăsând tot mai puțin loc pentru domenii precum sănătate, educație sau investiții. Datoria publică este rostogolită, dar costurile sale de finanțare împovărează tot mai mult bugetul public.
La rectificarea aprobată joi, cele mai mai alocări suplimentare de cheltuieli, circa 12,4 mld. lei, au fost pentru plata dobânzilor.
Conform datelor Consiliului Fiscal, România va plăti în acest an dobânzi de 54,26 mld. lei, față de 41,86 alocarea bugetară inițială.
În graficele de mai jos sunt ilustrate ponderile cheltuielilor cu dobânzile în UE și nivelurile datoriilor publice.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 45% în primele opt luni din 2025, de trei ori mai rapid decât a bugetat Guvernul
În privința cheltuielilor bugetare, în primele 8 luni, execuția a consemnat o creștere cu 10,9%, comparativ cu o țintă de +10,3%, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.
„Ritmuri de creștere peste cele prevăzute în bugetul inițial s-au înregistrat pentru majoritatea categoriilor de cheltuieli, ecartul fiind mai ridicat pentru cheltuielile cu dobânzile și pentru cele cu asistența socială”, avertizează instituția.
Ca urmare a acestei evoluții, Guvernul a fost nevoit să aloce, la rectificare, 12,4 mld. de lei în plus pentru dobânzi, o treime din alocările suplimentare totale de la cheltuieli, de 31,8 mld. lei.
Astfel, dobânzile „reprezintă cea mai amplă revizuire ascendentă operată, în condițiile în care execuția la 8 luni consemnează o creștere a acestui agregat cu 45,2% față de perioada similară a anului precedent, ținta programată fiind de doar 15,4%”, mai notează specialiștii CF.
Suplimentarea considerabilă a cheltuielilor cu dobânzile este determinată de creșterea randamentului obligațiunilor și de majorarea necesarului de finanțare pe fondul majorării țintei de deficit de la 7% la 8,4% din PIB.
Necesarul de finanțare, revizuit la 259 mld. lei pentru 2025 – un nou nivel record
Ca urmare a majorării țintei de deficit, necesarul de finanțare a fost revizuit în creștere de la 232 mld. lei la 259 mld. lei, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor.
Noul necesar de finanțare reprezintă un nou nivel record, după cel atins în 2024, de 248,3 mld. lei.
Din această sumă, circa 160 mld. lei reprezintă deficitul și 99 mld. lei datoriile mai vechi ce ajung la scadență anul acesta și care trebuie refinanțate.
„Ținând cont de implementarea planului de finanțare în primele trei trimestre care acoperă aproximativ 92% din necesarul de finanțare inițial (de 232 mld. lei, n.r.), precum și evoluția sumelor atrase de pe piața internă cât și de pe piața externă, finanțarea netă suplimentară ca urmare a rectificării bugetare se va realiza din surse interne și externe”, se mai arată în document.
Datoria publică crește din costul finanțării
Ieșirea din matcă a deficitului bugetar, care a aruncat în aer necesarul de finanțare al României în ultimii ani, a deteriorat și costul mediu al datoriei publice.
Costul mediu al datoriei publice, adică nivelul mediu al dobânzii plătite la datoria României, a sărit de la 3,6% în final de 2023, la un nivel de 4,8% în aprilie 2025, potrivit celor mai recente date disponibile.
Prin urmare, dacă nu înregistrăm o creștere economică de peste 3%, datoria publică ca procent în PIB va crește doar din dobânzi. În prezent, cele mai optimiste prognoze de creștere pentru România indică un avans de circa 1% din PIB în 2025.
Conform specialiștilor, costurile suverane de îndatorare sunt deja la niveluri nesustenabile: faptul că datoria publică ca procent din PIB crește doar din dobânzi „ne duce la concluzia că să reversăm tendința crescătoare a datoriei publice va trebui să ajungem la un surplus bugetar primar”, spune Ciprian Dascălu (foto), economistul șef al BCR. Ceva ce România nu a înregistrat decât în 3 ani în ultimii 20 de ani – 2013, 2014 și 2015.
(Citește și: ”Prognozele BT: Întrebările anului 2025 își vor primi răspunsul în 2026. Economia ar putea vira către un model de creștere bazat pe investiții”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Sunt sigur că guvernanții cunosc aceste date. Și , totuși , nu se trezesc ! Când vor înțelege că că așa nu mai merge ? În loc să reducă cheltuielile , la rectificarea bugetară , le- au crescut. Vor fi trași la răspundere cei vinovați de această criză ? Nu cred.
Incompetenților , inacțiunea lovește puternic. Vedeți ce s-a întâmplat in Cehia ! Peste trei ani veți fi măturați de pe scena politică . Consecințele , în cazul României , vor fi catastrofale.
În rest , numai de bine.
Domnule Nicușor Dan , de ce ați vrut să fiți președinte ?