Noua țintă de deficit bugetar pentru 2025, de 8,4% din PIB, este plauzibilă, apreciază Consiliul Fiscal, în opinia privind coordonatele rectificării bugetare. Instituția punctează că în lipsa măsurilor de corecție, deficitul ar fi urcat la 9% din PIB, corecția bugetară antamată de noul guvern având potențialul de a fi un punct „de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani.”
„Pe baza datelor disponibile, CF apreciază că noile coordonate ale construcției bugetare sunt compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, sub rezerva unor riscuri care au fost evidențiate în cadrul analizei. Este de notat că această nouă țintă trebuie judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa unor măsuri de ajustare”, se arată în opinia Consiliului Fiscal pe tema rectificării bugetar, semnată de președintele Daniel Dăianu (foto).
Deficitul crescut este cauzat în principal de creșterea cheltuielilor permanente, în special cu pensiile și salariile bugetarilor, și un nivel foarte scăzut al veniturilor fiscale, de 28,8% din PIB, comparativ cu niveluri medii mult mai mari în alte state UE.
Guvernul a adoptat pachete de măsuri pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, dar ajustarea nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli și nici rapid prin creșterea colectării fiscale fără a schimba regimul fiscal, care a fost impus de dificultăți crescute în accesul la finanțare și refinanțare.
„În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice”, se arată în opinie.
Execuție bugetară sub așteptări
Datele de execuție bugetară la 8 luni arată venituri sub estimările inițiale și cheltuieli în creștere față de bugetul aprobat, în special la dobânzi și asistență socială, generând o situație tensionată, avertizează instituția.
Proiectul de rectificare bugetară prevede creșteri semnificative ale cheltuielilor bugetare (+31,8 mld. lei) și venituri (+6,7 mld. lei), reflectând ajustarea reală a finanțelor publice, și este compatibil cu un deficit de 8,4% din PIB în acest an, deși există riscuri legate de evoluția unor agregate cheie, susțin specialiștii Consiliului Fiscal.
„Ținta de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerată, în ansamblu, ca fiind plauzibilă. Valori relativ optimiste previzionate pentru unele categorii de venituri sunt compensate de proiecții prudente în cazul altora. Atingerea proiecțiilor de venituri, în special în cazul agregatelor de TVA, accize și contribuții de asigurări, este influențată pozitiv și condiționată de efectul prezumat al pachetului de măsuri adoptat în iulie 2025.
Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară curentă (în special la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu asistența socială și cu bunuri și servicii), creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse”, se arată în opinie.
Blocajele administrative afectează și absorbția fondurilor europene, esențiale pentru finanțarea investițiilor publice ce reprezintă circa 8% din PIB, dar cu întârzieri mari în rambursări și utilizare, iar supracontractarea în cadrul PNRR indică o programare bugetară defectuoasă și necesită o cooperare mai bună între ministere, mai atrag atenția specialiștii CF.
„Absorbția fondurilor europene, resursă financiară esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative legate în principal de slaba capacitate administrativă. La finele lunii august 2025, potrivit datelor MF, raportând rambursările de la CE în sumă de 3,2 mld euro la totalul alocărilor de 30,7 mld. euro, rata de absorbție efectivă (exclusiv avansuri) a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 era de 10,4%.
În cazul PNRR, la finele lunii august 2026, rata de absorbție efectivă (exclusiv prefinanțări) era de 30,7%, cu mențiunea că prin revizuirea PNRR noua alocare pentru România a fost stabilită la nivelul de 21,6 mld. euro”, potrivit documentului.
(Citește și: ”DOCUMENT / Rectificarea bugetară: +3,2 mld. la venituri, +24,6 mld. la cheltuieli. Deficitul urcă la 8,4% din PIB. Situația pe ministere și instituții”)
***
Urmărește-ne pe Google News
