Indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare calculat de BCR România a urcat în septembrie la 49,8, ceea ce reprezintă un maxim al ultimelor 15 luni, după ce luna anterioară urcase la 49,3. Valoarea este foarte apropiată de pragul 50 care desparte contracția de creștere, ceea ce indică doar o mică scădere față de luna august. Analizând elementele componente, cu excepția timpilor de livrare ale furnizorilor, toate au contribuit pozitiv, pentru a doua lună cu o evoluție pozitivă a industriei.
În septembrie, cea mai bună evoluție a avut componenta comenzilor noi, care înregistrează o creștere pentru prima dată după 14 luni de contracție. În plus, comenzile pentru export au depășit pentru prima dată pragul de 50 de la începutul publicării indicelui PMI în iulie 2023. Acest lucru indică o îmbunătățire a cererii externe, care este crucială pentru redresarea sectorului în viitor.
Atât prețurile de intrare, cât și cele de ieșire, au continuat să crească într-un ritm accelerat în această lună, ca urmare a persistenței efectelor creșterilor de taxe. Indicele PMI pentru sectorul manufacturier HCOB Flash Germania a scăzut ușor în septembrie și a rămas în domeniul contracției, indicând unele probleme persistente în sectorul industriei prelucrătoare al unuia dintre cei mai mari parteneri comerciali ai României.
După evoluția dezamăgitoare a industriei românești din acest an, șansele de a ajunge pe creștere în 2025 sunt destul de mici. În a doua jumătate a anului producția industrială ar trebui să crească foarte puternic pentru a evita al treilea an de contracție, ceea ce puțin probabil.
Analizând informațiile furnizate de indicele PMI, economiștii anticipează un al treilea trimestru mai bun al industriei prelucrătoare, cu un indice mediu trimestrial de 49,2, față de 48,5 în T2/2025. Industria a avut o contribuție neutră la creșterea PIB-ului de +0,3% în termeni anuali. La nivelul primului semestru, contribuția industriei la creșterea PIB a fost negativă.
„Ne-am putea aștepta la o oarecare îmbunătățire în a doua jumătate a anului, dar industria va încheia probabil anul cu o contribuție aproape zero la creșterea PIB-ului. Investițiile semnificative în securitatea UE, împreună cu stimulentele fiscale ample aprobate în Germania pentru cheltuieli de infrastructură și apărare, vor influența pozitiv probabil producția industrială europeană. Deși incertitudinea rămâne ridicată, România este expusă în mare parte indirect tarifelor americane prin lanțurile de aprovizionare ale industriei auto germane”, se arată în nota BCR.
Indicele care caracterizează activitatea industriei prelucrătoare a crescut ușor încă o dată în septembrie, dar continuă să semnaleze o contracție în termeni lunari, așa cum s-a întâmplat în ultimele 16 luni. A fost raportată o oarecare îmbunătățire a cererii din partea clienților. Indicele Comenzilor Noi și al Comenzilor Noi la Export s-au situat peste valoarea neutră de 50,0 în această lună. Chiar dacă bugetele reduse ale clienților și creșterea prețurilor rămân o problemă, cererea în creștere nu poate fi decât un semnal bun pentru viitor. Mai important, au fost raportate volume mai mari de afaceri noi pe piețele UE. Așteptările viitoare ale afacerilor rămân optimiste, cu o îmbunătățire a valorii indicelui înregistrată în această lună.
Indicele Ocupării Forței de Muncă a rămas în zona de contracție în septembrie, cu o ușoară creștere a valorii indicelui. Nivelurile stocurilor de pre-producție din sectorul industriei prelucrătoare au înregistrat o ușoară scădere în septembrie. Această scădere, însă, a fost mai puțin pronunțată decât reducerea observată în august pentru indicele Stocurilor de Achiziții. Datele indică faptul că stocurile de achiziții mai mici au fost înregistrate în șase din ultimele șapte luni, o tendință atribuită în mare măsură eforturilor intenționate ale producătorilor de a eficientiza gestionarea stocurilor. Timpii de livrare ai furnizorilor continuă să semnaleze o contracție, dar într-un ritm mult mai lent în comparație cu luna precedentă. A fost raportată lipsa stocurilor în depozit la furnizori.
Prețurile inputurilor au continuat să crească brusc în septembrie, dar într-un ritm mai lent după recordul înregistrat în august. Au fost raportate prețuri mai mari practicate de furnizori după creșterile de taxe și creșterea costurilor operaționale. Povara prețurilor mai mari continuă să fie transferată asupra consumatorilor, indicele prețurilor producției industriale (IPPI) atingând un maxim istoric în septembrie. Având în vedere că modificările fiscale sunt raportate ca fiind cauza acestui val inflaționist, se așteaptă ca acesta să fie doar tranzitoriu și să ne așteptăm la creșteri mai mici în viitor.
Cititi si: Indicii PMI: Economia zonei Euro a pâlpâit în septembrie, dar perspectivele de accelerare sunt slabe
***
Urmărește-ne pe Google News
