Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, a atras atenția asupra nevoii de echilibru între prudență și inovație în reglementarea piețelor financiare, subliniind că „înainte de a-ți pune problema cum reglementezi, te întrebi de ce ai nevoie”.
Acesta a amintit apelurile recente ale liderilor europeni pentru mobilizarea capitalului privat, în condițiile în care fondurile publice și creditele bancare nu sunt suficiente pentru finanțarea economiei.
Burz-Pînzaru a evidențiat decalajul dintre Europa și SUA în privința dezvoltării pieței de private equity și venture capital, unde legislația americană este mult mai simplă și mai puțin împovărătoare. În România, transpunerea directivei AIFMD a fost mai strictă, fiind reglementate nu doar fondurile, ci și administratorii.
„În SUA avem cea mai simplă, cea mai puțin împovărătoare legislație în ceea ce privește fondurile de investiții. Nu spun că e inexistentă, nu spun că nu au obligații, nu spun că nu sunt supravegheați de SEC. Le au, dar, de departe, nu la fel de stricte ca în UE. Să ne uităm la „fiul rătăcitor”, la Marea Britanie. Are o legislație care seamănă foarte mult cu cea europeană, are ADN-ul legislației europene, dar și acolo înregistrăm niște propuneri de simplificare a legislației, nu atât de mult ca în SUA, dar un pic mai simplificată decât la nivelul UE. Facem zoom in pe UE și ne uităm la România. România a transpus directiva privind fondurile de investiții (AIFMD – Alternative Investment Fund Managers Directive), dar și aici cu o tușă. În timp ce AIFMD e o legislație care se concentrează pe managerii de fonduri, noi am legiferat nu doar managerii, ci și fondurile, cu precădere pe cele de retail. Sigur, nu ar trebui să ne propunem să dereglementăm, ci să reglementăm proporțional, așa încât să avem echilibru între dezvoltare și prudență”, a declarat el, marți, în cadrul conferinței „Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată de CursdeGuvernare.ro.
(DOCUMENT/ Prezentare integrală)
Andrei Burz-Pînzaru a subliniat rolul fondurilor de private equity ca sursă esențială de capital pe termen lung, cu un randament potențial net de 17% în Europa, și a propus modificarea legislației pentru a permite alocarea integrală a pragului de 5% a fondurilor de pensii Pilon II către zona private equity. Alte soluții vizează stimulente fiscale, precum și „o serie de modificări la legislația secundară, transparență și diseminarea KPI-urilor de performanță”.
„În România ar fi foarte bine dacă am reuși să stârnim o discuție prin care să trecem de la ideea de conformitate la ideea de strategie”, a concluzionat el, subliniind nevoia de „curaj legislativ, coerență politică și susținere instituțională” pentru a transforma industria financiară într-un motor de dezvoltare economică.
„Există și în restul UE diverse autorități care pot să fie mai stricte sau mai puțin stricte. Dau cazul Bafin-ului, autoritatea din Germania, care e cea mai strictă probabil din UE. La fel de adevărat însă e că Germania a fost foarte progresistă când e vorba de a reglementa lucruri de care România vorbește timid, cu stigmă: activele digitale. Germania are legislație de acest tip de ani de zile. Poți să ponderezi conservatorismul autorității, care are ca rol principal protecția consumatorului/investitorului — e firesc ca autoritatea să fie sceptică și preocupată de conformitate — dar le poți combina și cu stimularea inovației”, a mai exemplificat Andrei Burz-Pînzaru.
(Citește și: ”Radu Hanga, președinte BVB: Sectorul tehnologic din România este afectat de fragmentarea pieței globale. Companiile pierd acces la piețe”)
***
Urmărește-ne pe Google News
