Viitorul Buget multianual al UE (2028-2034) va fi diferit de cele de până acum:
marea problemă de securitate apărută după invazia Ucrainei de către Rusia, problemele de competitivitate în economia globală, convergența internă între statele UE, securitatea alimentară și energetică sunt variabile a căror greutate variază în totpul priorităților.
Noua filosofie propusă de Comsia Europeană nu se bucură, însă, nici de susținerea statelor membre și nici a Parlamentului European.
E motivul pentru care l-am întrebat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul Buget Multianual, de direcția în care se îndreaptă lucrurile și despre cum UE își adaptează din mers prioritățile financiare.
***
CDG:
Avem în față un exercițiu bugetar multianual care se anunță atipic din foarte multe puncte de vedere, pentru că de la precedentele negocieri pe bugetul în care suntem acum s-au întâmplat foarte multe lucruri și se pare că agitația va continua pentru niște ani. Am putea formula foarte simplu trei puncte în care viitorul buget multianual se va deosebi fundamental, ca filosofie, de actualul buget?
Siegfried Mureşan:
Bugetul Uniunii Europene este mereu decis pe perioade de șapte ani de zile. E nevoie de o planificare multianuală din două motive: marile proiecte de infrastructură au nevoie de mai mulți ani pentru a fi planificate și implementate, iar beneficiarii de fonduri europene au nevoie de predictibilitate – să știe câți bani vor veni, în ce domenii și în ce condiții.
Ne aflăm acum în perioada 2021-2027. Începe munca pentru a decide bugetul pentru perioada 2028-2034. E clar că securitatea și apărarea, pe de-o parte, și competitivitatea, de cealaltă parte, au devenit noi priorități ale Uniunii Europene şi ele trebuie finanțate mult mai mult decât au fost finanțate în ultimii ani.
Însă prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene, politica de coeziune și agricultura, și-au dovedit viabilitatea în timp, rămân importante și nu pot fi slăbite. Acestea, sigur, sunt relevante și în contextul noilor priorități și trebuie modernizate, aliniate noilor priorități. Ca atare, provocarea acum este să facem mai mult, și evident că nu poți face mai mult cu același buget sau cu un buget mai mic.
În plus, Uniunea Europeană s-a îndatorat la începutul pandemiei generate de coronavirus pentru a finanța PNRR-urile statelor membre. A te îndatora e ușor, a plăti datoria e mai greu. A sosit timpul să plătim această datorie, suntem obligați să o plătim începând cu 2028.
Ca atare, trebuie să finanțăm noi priorități, nu vrem să neglijăm vechile priorități, trebuie să plătim datoria, iar multe state membre au un spațiu fiscal extrem de limitat, deci va fi greu.
Nu putem admite PNRR-izarea viitorului buget multianual, în situația dată avem nevoie de mai multe proiecte transfrontaliere
CDG:
V-am întrebat asta pentru că doamna von der Leyen, președinta Comisiei, a anunțat o schimbare de filosofie, mai ales în maniera în care va fi administrată politica de coeziune și în care va fi finanțată această politică de coeziune. Aici, la ce să se aștepte statele Uniunii Europene?
Siegfried Mureşan:
Președinta Comisiei Europene a spus următorul lucru: dorim ”PNRR”-izarea bugetului european; dorim ca în viitor să punem la dispoziție fiecărui stat membru o sumă de bani, statul membru să decidă ce face și să contopim politica agricolă comună și politica de coeziune.
Aceasta este propunerea Comisiei Europene, care în momentul de față nu se bucură de susținere nici din partea statelor membre, nici din partea Parlamentului European, nici din partea multor beneficiari.
Viziunea Comisiei nu se bucură de susținere deoarece noi vrem ca politica agricolă comună și politica de coeziune să rămână în continuare politici de sine stătătoare, cu o identitate clară, cu un buget special destinat, cu obiective la nivel european, cu bani alocați pe baza unor variabile obiective. Nu dorim ca fiecare guvern să poată aloca banii așa cum îi dorește.
Acest lucru ar suna bine, însă în practică imaginați-vă:
atunci, fermierii și autoritățile locale vor concura pe aceiași bani; atunci, fermierii din două țări diferite pot avea subvenții complet diferite, fiindcă așa au decis două guverne diferite. Iar dacă guvernul unui alt stat prioritizează agricultura și acordă mai multe fonduri europene decât guvernul României, de exemplu, fermierii români vor avea un dezavantaj competitiv.
Este o distorsionare și a pieței unice europene. Este o renaționalizare a bugetului european.
Propunerea Comisiei Europene ar face din Uniunea Europeană un bancomat din care statele membre se pot servi după cum doresc. Or, Uniunea Europeană trebuie să aibă obiective comune și politici comune, viabile la nivel european.
În plus, nu poți, de exemplu, să condiționezi banii pentru fermieri, de faptul că nu știu ce reformă în jusțiție nu s-a făcut.
De aceea această idee a Comisiei Europene, care prevede și un rol slăbit pentru regiuni, în momentul de față nu se bucură de susținere.
CDG:
Deci, practic, această propunere, dacă ar deveni realitate, ar submina caracterul comun al unor proiecte la nivel european și ar acorda prioritate proiectelor naționale.
Siegfried Mureşan:
Păi am văzut exact acest lucru pe care dumneavoastră îl spuneți la PNRR-urile statelor membre. La PNRR-urile statelor membre am spus două lucruri acestor state:
vă rugăm să implicați autoritățile locale și regionale în elaborarea planurilor și în implementarea lor, să țineți cont de nevoile lor, să nu folosiți PNRR-ul ca pe un instrument politic în mâna guvernului, şi în multe state membre ale Uniunii Europene acest lucru a fost ignorat.
De exemplu, în Spania au fost finanțate mult mai multe programe în regiuni conduse de președinți și în comunități conduse de primari ai Partidului Socialist, aflat la guvernare în Spania. Plus că, ținând cont de prioritățile autorităților locale și regionale, implementarea e mai rapidă, e depolitizat instrumentul și se ține mai bine cont de prioritățile aproape de cetățeni.
Noi am spus statelor membre, la PNRR, să facă două lucruri. 1 – să implice autoritățile locale și regionale. Nu au făcut acel lucru. Adesea, consultările au fost doar de fațadă, formale; după aceea, guvernele au făcut ce au vrut.
Și, 2 – să vină și cu proiecte transfrontaliere multinaţionale. Nu au făcut acest lucru. Fiecare stat membru a gândit doar în interiorul propriilor sale granițe.
Ca atare, e nevoie, de la nivel european, să fie gestionate proiecte transfrontaliere, mari proiecte de infrastructură, de pe urma cărora beneficiem cu toții. Dacă statelor membre le este permis să facă ce vor cu banii, statele membre vor gândi doar la nivel național și nu vor face nici proiecte transfrontaliere, și nici nu vor ține cont de autoritățile locale.
CDG:
Care ar fi logica sau raționamentul din spatele acestei propuneri a Comisiei Europene de comasare cumva a politicii de coeziune cu agricultura și PNRR-izarea bugetului?
Siegfried Mureşan:
Comisia Europeană își dorește reducerea fondurilor pentru coeziune și agricultură și crede că este mai ușor să mascheze această reducere prin contopirea acestor două politici. Acesta este primul motiv pentru care dorește să le contopească.
Cel de-al doilea motiv: Comisia Europeană dorește să contopească aceste politici și să aibă apoi câte un plan național adoptat în fiecare țară pentru a impune la schimb pentru fondurile europene reforme. Această corelare a investițiilor de reforme cred că, în sine, nu este un lucru rău. Legăturile între reforme și investiții trebuie să fie directe, mai directe decât au fost în PNRR. În PNRR, de exemplu, dacă unele state nu făceau reforme ale impozitării, ale taxării, ale sistemelor de pensii, riscau să aibă blocați bani din PNRR pentru investiții în cu totul alte domenii.
Deci, firesc ar fi ca investițiile și reformele să aibă loc în același domeniu – adică să nu suspenzi bani pentru fermieri dacă guvernul nu face o reformă a pensiilor, de exemplu. Lucrurile să fie în același domeniu.
Eu cred că reformele în sine sunt un lucru bun, reformele sunt necesare, de aceea nu trebuie să ne opunem legăturii cu reformele şi ideii unui plan național, dar trebuie să ne opunem contopirii politicii agricole comune și a politicii de coeziune și slăbirii acestor două politici.
CDG:
Spuneaţi de prioritățile esențiale ale următorului exercițiu, și vorbeați de: a – apărare, b – competitivitate. Pentru apărare, de exemplu, pentru zona de securitate, dincolo de acest instrument, SAFE, la ce să ne așteptăm în viitor: la deschiderea de noi proiecte sau la extinderea acestora noi?
Siegfried Mureşan:
În actualul buget al Uniunii Europene am avut doar 14 miliarde de euro pentru apărare pentru șapte ani, pentru 27 de state membre; insuficient.
Acest buget insuficient a fost gândit înainte de începerea invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, a fost gândit în anul 2020.
Acum e clar că trebuie să alocăm mult mai mulți bani pentru apărare, apărarea va fi o prioritate.
În cadrul noului fond pentru competitivitate, care va sprijini industria, inclusiv industria de apărare, Comisia Europeană a prevăzut 115 miliarde de euro pentru securitate și apărare, o creștere semnificativă, sume mult mai mari.
CDG:
De șase-șapte ori mai mult decât în actualul exerciţiu.
Siegfried Mureşan:
Exact, sume mult mai mari pentru liniile specifice ce privesc mobilitatea militară, de exemplu. Deci acesta va fi un lucru pe care îl facem.
În plus… Cum am spus, în actualul buget nu avem bani pentru apărare, bugetul a fost unul gândit înainte de război, n-a fost planificat pentru astfel de vremuri.
Și fiindcă nu avem bani până în 2027, Comisia Europeană a lansat un instrument nou, de 150 de miliarde de euro – acest program SAFE, prin care Comisia Europeană se împrumută pe piețe și pune aceste sume, acești bani, aceste 150 de miliarde de euro, la dispoziția statului membru pentru investiții în apărare pe următorii ani.
Am creat acest instrument fiindcă aveam nevoie de un instrument adițional în cadrul acestui buget multianual, înainte de implementarea viitorului buget multianual.
Pe scurt: pentru viitorul buget multianual, vom include de la început o sumă mare de bani pentru acești trei ani, până la următorul buget multianual.
Există acest instrument de 150 de miliarde de euro – România, am văzut, primește o alocare de 16 miliarde de euro; suntem al doilea cel mai mare beneficiar, după Polonia, un lucru foarte bun. Deci acest instrument acum, pentru acești trei ani. Din 2028, vin 115 miliarde în bugetul Uniunii Europene. Dacă va fi nevoie de mai mult, probabil vom mai veni cu creșteri în fiecare an în perioada 2028-2034, dar, momentan, certă este această includere de 115 miliarde de euro.
Politicile verzi trebuie să se facă prin finanțarea cercetării și inovării, nu prin restricții și interdicții
CDG:
Bun. Există, deci, planuri pentru prioritatea apărării. În zona de competitivitate există bugetat un sistem de politici de creștere a competitivității, dar bine țintite?
Siegfried Mureşan:
Comisia Europeană propune un fond pentru competitivitate, care, practic, va avea patru piloni:
unul care ține de securitate și apărare, unul care ține de tranziția spre o economie verde, apoi digitalizare.
Va fi un întreg fond de 397 de miliarde de euro pentru îmbunătățirea competitivității în toate domeniile, cum am spus: tranziţie spre economie verde, digital, cercetare-inovare, inclusiv în domeniul medical, bani pentru industria de apărare, securitate-apărare – deci, practic, vor fi fonduri care sunt menite să îmbunătățească competitivitatea noastră în toate domeniile de activitate.
CDG:
Întreb din cauză că e o chestiune destul de controversată: mai au trecere politicile de înverzire a economiilor?
Siegfried Mureşan:
Răspunsul este următorul: cu toții vrem orașe curate, mai puțin poluate; cu toți îi vrem eficiență energetică, căci cu cât ești mai eficient din punct de vedere energetic, cu atât reduci costurile cu energia. Deci, cu toți îi vrem tranziție spre surse puțin poluante, surse regenerabile.
Însă e clar că în momentul de față oamenii așteaptă o tranziție spre economia verde bazată pe cercetare, pe inovare, pe investiții, pe noi descoperiri, nu pe restricții și interdicții.
Deci, da, vor fi fonduri destinate pentru îmbunătățirea eficienței energetice, reducerea poluării. Repet, dacă o comună cumpără un autobuz electric în locul vechiului autobuz poluant, e un lucru bun și acest lucru va fi finanțat și în viitor din bugetul Uniunii Europene.
Politica pentru combaterea schimbărilor de climă va continua să fie prioritară, dar nu va mai fi făcută așa cum au încercat grupurile politice de stânga să impună în ultimii ani, nu va mai fi făcută, indiferent de cât de mare ar fi povara pentru cetățeni.
Se impune acum viziunea partidelor politice proeuropene, de centru-dreapta, din Partidul Popular European, care spun: vrem să reducem poluarea, vrem să reducem emisiile, vrem mai multă energie verde, dar să fim bazați pe cercetare-inovare, să realizăm această tranziție spre economia verde cu industria, nu împotriva ei, cu fermierii, nu împotriva lor.
Deci, bani pentru investiții în aceste domenii vor continua să existe.
UE trebuie să-și găsească surse alternative de finanțare pentru că statele contributoare au mari probleme cu deficitele naționale
CDG:
Ştim acum, în mare, către ce ar trebui să se ducă banii. De unde îi luăm? Care vor fi sursele de venit? Bănuiesc că va fi un buget mai mare decât cel de până acum.
Siegfried Mureşan:
Cred că e firesc, dacă așteptăm mai multe lucruri de la Uniunea Europeană, să avem și un buget mai mare.
Însă, dacă mă uit la cât este de mare deficitul în mai multe state membre ale Uniunii Europene, este evident că statele membre nu vor putea contribui mult mai mult în bugetul Uniunii Europene. În Franța a căzut un guvern, recent, din cauza deficitului bugetar. Situația de la noi din România o cunoaștem cu toții.
Ca atare, dacă vrem ca Uniunea Europeană să facă mai multe, e firesc să aibă și un buget mai mare.
Însă creșterile pot fi doar moderate, țintite spre acele domenii unde realmente e nevoie de mai mult, cum sunt securitatea, apărarea, trebuie să fie bine justificate, trebuie să fie rezonabile și trebuie să aibă valoare adăugată europeană.
Adică va trebui să convingem cetățenii, mai ales din statele contributoare nete ale Uniunii Europene, țările mai bogate, care contribuie mai mult în buget decât beneficiază din buget – Suedia, Danemarca, Olanda, Austria, Germania -, că banii sunt bine folosiți și mai ales că facem proiecte pe care altfel ele nu le pot face și care sunt de interes pentru ele.
De exemplu, o apărare comună europeană antiaeriană. Nimeni nu poate face asta de unul singur. E un lucru pe care, dacă l-am face din bugetul Uniunii Europene, ar fi un lucru bun. De aceea, cred că trebuie să țintim creșteri ale bugetului, dar ele trebuie să fie rezonabile, bine argumentate.
De unde se vină banii în total? Până acum, cea mai mare parte a contribuțiilor au venit din partea statelor membre. În rest, Uniunea Europeană a mai avut taxele vamale la frontiera externă, care au fost surse proprii de venit ale bugetului Uniunii Europene. Acum, din șapte în șapte ani, președinții și prim-miniștrii se întâlnesc în Consiliul European și decid cât sunt dispuși să contribuie în buget. Și trebuie să fim cinstiți şi să spunem următorul lucru: fiecare premier sau președinte dorește să plătească cât mai puțin la bugetul european și să primească cât mai mult.
Și asta face, dintr-o dezbatere europeană, 27 de dezbateri naționale divergente, câteodată chiar contradictorii. Și asta nu face predictibilă finanțarea Uniunii Europene.
De aceea, noi, Parlamentul European, considerăm că introducerea unor surse proprii de venit ale Uniunii Europene, adică venituri automate în bugetul Uniunii Europene, reprezintă calea corectă de urmat. Bugetul devine astfel transparent pentru oameni. Oamenii știu exact când, cum, în ce condiții se finanțează Uniunea Europeană. Bugetul devine transparent, predictibil, sustenabil, european, nepolitizat, și nu 27 de interese naționale divergente.
Deci, fiindcă avem nevoie de resurse adiționale și fiindcă trebuie să plătim și această datorie generată de PNRR-urile statelor membre, introducerea unor surse proprii de venit a devenit necesară.
Avantaje și riscuri ale filosofiei noului buget multianual pentru România
CDG:
România, în bugetul multianual, așa cum este acest buget, sau cum se anunță a se concretiza – ce ne avantajează, ce ne dezavantajează din maniera în care va fi gândit bugetul?
Siegfried Mureşan:
Comisia Europeană propune o slăbire a politicii agricole comune și o slăbire a politicii de coeziune. Or, acestea au fost până acum principalele politici ale bugetului european și România a beneficiat de pe urma acestor politici. Am absorbit în ultimii ani, am absorbit de la aderare 105 miliarde de euro.
Slăbirea acestor politici ar fi un lucru rău pentru România. Din acești bani fermierii au primit subvenții, din acești bani fermierii și-au cumpărat echipamente, utilaje noi, s-au construit autostrăzi, s-au reabilitat drumuri, s-au modernizat școli, spitale, s-au anvelopat blocuri în România.
Acesta este principalul risc pentru România, slăbirea acestor politici, și noi va trebui să ne opunem acestui lucru, sigur, fiind deschiși la modernizarea și reformarea acestor politici, la alinierea lor cu obiectivele noi, ce țin de competitivitate și securitate, adică trebuie să fim dispuși ca din politica de coeziune să facem proiecte care duc și la creșterea siguranței – de exemplu, proiecte cu întrebuințare duală, civilă și militară, proiecte ce țin de mobilitate militară, să ne asigurăm că banii pe care îi folosim din politica de coeziune au un impact mai direct asupra îmbunătățirii competitivității.
Aceste lucruri trebuie făcute și aceste două politici, agricultura și coeziunea, trebuie modernizate, pentru ca ele să nu devină ținta de reduceri a contributorilor neți și ale Comisiei Europene. Acesta cred că trebuie să fie obiectivul nostru principal: să apărăm aceste priorități, politici priorități, care au fost benefice pentru România. Dar politica de coeziune a devenit principala politică investițională a Uniunii Europene, iar politica agricolă comună garantează securitate alimentară, înalte standarde de protecție, înalte standarde de calitate la produsele agroalimentare, deci ele sunt bune pentru toată Uniunea Europeană și trebuie să convingem că ele devin relevante chiar în contextul noilor priorități.
(Citiți și: ”Video / Viitorul Buget al UE – prezentat de Ursula von der Leyen – schimbare severă de filosofie. Ce direcții vor urma banii Europei în deceniul dificil care ne așteaptă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
