Riscul de încercuire strategică a Ucrainei va crește semnificativ dacă forțele pro-ruse se impun la alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova. „Pâmântul nostru ar putea deveni rampă de lansare spre regiunea Odesa”, a declarat, săptămâna aceasta, președinta Maia Sandu.
De la Tribuna ONU, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a avertizat că „Europa nu-și poate permite să piardă Moldova” și a menționat o altă țară care face parte din planul Moscovei: Belarus – rampa de lansare pentru invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Atunci, Belarusul a pus la dispoziția armatei ruse cea mai scurtă rută terestră spre Kiev.
Cei doi șefi de stat au transmis Occidentului democratic un mesaj cât se poate de clar: dacă Rusia ajunge să controleze Republica Moldova și să o aducă în zona de influența a Axei revizioniste asiatice, stabilitatea regională este în mare pericol.
„Dacă Rusia ajunge să controleze Moldova, consecințele vor fi directe și periculoase pentru țara noastră și pentru întreaga regiune. Europa se va termina la hotar cu Moldova. Pericolul este mare, însă puterea noastră trebuie să fie și mai mare. Să fim demni de Moldova noastră! Să nu o vindem hoților și să nu le permitem altora să o vândă!”, a atras atenția Maia Sandu.
Presiuni din două direcții, după invazia din 2022
Premierul împreună cu care Maia Sandu a orientat țara spre UE și valorile occidentale, Natalia Gavriliță, șefa guvernului de la Chișinău în perioada august 2021 – februarie 2023, a avertizat asupra riscurilor ca Rusia să controleze simultan R. Moldova și Belarus după invadarea Ucrainei.
„Controlul potențial al Rusiei sau influența semnificativă asupra Moldovei, combinate cu influența sa existentă asupra Belarusului, ar crea o încercuire strategică a Ucrainei. Acest lucru ar permite Rusiei să exercite presiuni asupra Ucrainei din două direcții: din Belarus, la granița nordică a Ucrainei, și din Moldova, pe flancul sud-vestic al acesteia. O astfel de configurație geopolitică ar spori în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a influența sau de a amenința potențial securitatea și suveranitatea Ucrainei”, a scris Natalia Gavriliță, într-o analiză pentru Robert Bosch Stiftung.
„Această poziționare strategică ar extinde, de asemenea, influența Rusiei în Europa Centrală și ar crea o bandă continuă de influență de la Marea Baltică la Marea Neagră. Aceasta ar complica eforturile NATO și UE de a se angaja cu țările din această regiune, consolidând poziția Rusiei ca actor dominant în Europa de Est”, a explicat Gavriliță.
Portul Giurgiulești, o miză logistică
Important pentru influența în regiune este și controlul asupra Portului Giurgiulești. Acesta este situat pe singura porțiune de acces a Republicii Moldova la Dunăre, la aproximativ 200 de kilometri de Portul Constanța. Este un punct logistic crucial pentru importurile și exporturile Republicii Moldova, iar importanța sa a crescut semnificativ în contextul regional actual. Mai exact, autoritățile europene îl consideră un punct-cheie pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
La Giurgiulești funcționează în prezent două entități portuare distincte: Portul de pasageri și mărfuri, aflat în proprietatea Republicii Moldova, și Portul Internațional Liber Giurgiulești, pe care România și-l dorește.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța spune că vrea să cumpere de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acțiunile companiei Danube Logistics SRL – operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești pentru a extinde hinterlandul Portului Constanța, adică zona economică de care depinde pentru fluxul de mărfuri. Această necesitate este dictată de contextul redresării, reconstrucției și modernizării Ucrainei, adaugă sursa citată.
ISW: Rusia ar putea planifica proteste violente după parlamentare
Maia Sandu este, în prezent, politicianul în care alegătorii din Republica Moldova au cea mai mare încredere, fapt ce o face principala țintă a Moscovei. Kremlinul creează condiții pentru a genera proteste posibil violente în vederea înlăturării președintei de la putere, după alegerile parlamentare din 28 septembrie, avertizează Institute for the Study of War (ISW).
Sondajele recente din Moldova sugerează că Partidul Acțiunea și Solidaritatea (PAS), pro-occidental, care deține în prezent majoritatea în parlament, ar putea pierde majoritatea în alegerile viitoare și că niciun alt partid sau bloc nu va obține o majoritate clară.
Sondajele mai indică faptul că mult va depinde de numărul semnificativ de alegători încă indeciși și de votul diasporei (ale cărei opinii nu sunt urmărite de sondaje), astfel încât rezultatele probabile ale alegerilor rămân neclare în acest moment.
Rusia a folosit politicieni moldoveni legați de Kremlin și alți actori pentru a crea condiții care să genereze proteste post-electorale, indiferent de rezultatul alegerilor. Ofițerii serviciilor secrete ruse ar fi instruit moldoveni cu privire la modul de organizare a provocărilor și de transformare a protestelor în violente. Kremlinul ar putea intenționa să genereze proteste violente pentru a încerca să o înlăture de la putere pe președinta Moldovei, Maia Sandu.
Kremlinul creează condiții pentru a justifica protestele anti-Sandu, indiferent de rezultatele alegerilor – fie proteste aparent pentru a împiedica guvernul Sandu să anuleze rezultatele în cazul în care PAS ar pierde, fie proteste pentru a cere anularea în cazul în care PAS ar câștiga, mai avertizează ISW.
Trei formațiuni ar urma să intre în viitorul Parlament al Republicii Moldova, în urma alegerilor de duminică, arată datele Barometrului Opiniei Publice, realizat de CBS Research la comanda Institutului de Politici Publice și dat publicității joi. Partidul Acțiune și Solidaritate ((PAS, partidul prezidențial condus de Igor Grosu) ar acumula 28,6% din voturile celor chestionați, Blocul Electoral Patriotic (al comuniștilor și socialiștilor) – 13,9%, Partidul Nostru (al lui Renato Usatîi) – 5,1%. Blocul Alternativa, care îl are cap de listă pe primarul Chișinăului Ion Ceban, interzis în România, ar obține doar 4,2%.
27,8% dintre respondenți au declarat că nu știu pe cine vor vota, 5,4% au declarat că nu vor vota, iar 9,1% au refuzat să spună dacă vor merge la vot.
Obiective strategice pe termen lung
Alocarea de resurse valoroase de către Rusia pentru eforturile sale de a interveni în alegerile din Moldova arată că Kremlinul își menține obiectivele strategice pe termen lung în Moldova, chiar și în contextul continuării războiului Rusiei în Ucraina, remarcă ISW.
Războiul din Ucraina consumă o parte semnificativă din timpul, resursele și atenția Rusiei, dar obiectivele Kremlinului în fostul spațiu sovietic se extind dincolo de Ucraina. Intensificarea eforturilor de interferență ale Rusiei în Moldova în 2025 demonstrează că Kremlinul nu a renunțat la obiectivul său de a-și restabili influența asupra Chișinăului – un obiectiv pe care Rusia îl urmărește încă din anii 1990.
Faptul că Moscova continuă aceste eforturi în Moldova, în timp ce duce războiul împotriva Ucrainei, indică importanța pe care Kremlinul o acordă restabilirii influenței sale asupra fostelor state sovietice din afara Ucrainei.
(Citiți și: ”Republica Moldova – ultimul tren: cifrele relației economice, de investiții și de afaceri ale micuțului stat cu România și tabloul sărăciei sale”)
(Citește și: „VIDEO Maia Sandu a explicat oficial populației ce se va întâmpla dacă „Rusia ajunge să controleze Moldova”, după alegerile de duminică”)
***
Urmărește-ne pe Google News
