Digitalizarea agriculturii în România, ca parte a obiectivelor Uniunii Europene, se referă la integrarea tehnologiilor digitale, a folosirii Big Data și a instrumentelor dotate cu inteligență artificială pentru a moderniza sectorul agricol și comunitățile rurale care depind de agricultură.
Exemple de tehnologii digitale
Lanțul valoric agricol include producători, furnizori de produse agrochimice, procesatori de alimente, comercianți și consumatori.
După cum se arată într-un ghid al Comisiei Europene, digitalizarea agriculturii în Europa are potențialul de a spori eficiența, eficacitatea, sustenabilitatea și competitivitatea în întregul sector.
Tehnologiile digitale din agricultură pot crește performanța fermelor, în special prin intermediul unor tehnologii precum:
- Internet of Things (IoT);
- senzori;
- analiza volumelor mari de date (Big Data) prin instrumente dotate cu AI;
- sisteme de asistență decizională etc.
Digitalizarea agriculturii în România – beneficii
Prin digitalizare, părțile interesate – de la producători la consumatori – beneficiază de:
- o mai mare transparență;
- procese simplificate de-a lungul lanțului valoric;
- o comunicare mai bună;
- urmărirea produselor și trasabilitate datorită unor tehnologii precum blockchain;
- eficiență și rentabilitate crescute în toate etapele lanțului valoric, prin reducerea duratelor de timp, a energiei consumate și a emisiilor;
- operațiuni agricole mai personalizate și mai precise.
La ora actuală, companiile românești folosesc doar în mică măsură tehnologiile digitale în procesele de management și de producție, se arată în „Raportul de analiză a practicilor și politicilor relevante în domeniul european E-Agricultură”, publicat de Guvernul României în 2023. Din perspectiva integrării tehnologiilor digitale, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, fiind situată mult sub nivelul mediu european (circa 15% față de media UE de 37%).
Recomandări și tehnologii pentru digitalizarea agriculturii
Autorii raportului fac o serie de recomandări menite să crească digitalizarea agriculturii în România. Astfel, printre măsurile și tehnologiile care ar putea fi implementate se numără:
1. Dezvoltarea competențelor în domeniul E-agricultură prin sistemul educațional în cazul viitorilor specialiști. În acest sens, trebuie introduse noi discipline de studiu în planurile de învățământ liceal și universitar, necesare viitorilor specialiști din agricultură, horticultură, zootehnie, agribusiness, industria alimentară etc;
2. Alfabetizarea în domeniul E-agriculturii a angajaților și a proprietarilor de business-uri agricole/nonagricole din spațiul rural;
3. Digitalizarea serviciilor publice oferite de instituțiile aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
4. Crearea unei baze date guvernamentale prin care să se centralizeze date de la actorii din domeniu legate de apă, aer și sol, și care să permită fundamentarea unor decizii în timp real;
5. Investiții în digitalizarea activității companiilor din zona rurală, adoptarea de tehnologii și soluții bazate pe agricultura de precizie, inteligență artificială și robotică agricolă. Potrivit autorilor raportului, se estimează că agricultura de precizie se va generaliza pe scară largă în ceea ce privește managementul principalelor lucrări agricole, ducând la o mai bună protejare a mediului și la reducerea necesarului de forță de muncă (irigații, fertilizare, erbicidare, plantare);

Digitalizarea agriculturii în România – instrumente și tehnologii
6. Utilizarea dronelor și a senzorilor IoT, ce colectează pe scară larga date referitoare la mediu și la modul de operare a principalelor mașini și utilaje agricole. Pe baza lor și a datelor geospațiale obținute în timp real, fermierii vor putea să ia decizii rapide referitoare la managementul culturilor agricole (necesarul de apă, umiditate, temperatură etc).
7. E-Commerce. Folosirea tehnologiilor pentru comerț electronic (site-uri, aplicații mobile, sisteme de plată electronice etc) este crucială din perspectiva conectării consumatorilor finali cu micii producători, care astfel își pot asigura o piață de desfacere și acces facil la clienți;
8. Crearea de smart villages. Satele inteligente sunt comunități din zonele rurale care folosesc soluții inovatoare pentru a-și îmbunătăți reziliența, condițiile economice, sociale și de mediu, în special prin mobilizarea soluțiilor oferite de tehnologiile digitale.
Digitalizarea agriculturii în România și riscurile de securitate
Potrivit ghidului Comisiei Europene, un aspect de care autoritățile trebuie să fie conștiente este reprezentat de riscurile de securitate.
Astfel, utilizarea sporită a aplicațiilor digitale în agricultură duce la cantități foarte mari de date, care sunt extrem de specifice și de diverse, de la date despre terenuri, culturi, animale, climă, mașini și alte vehicule (tractoare etc), la date financiare și date despre conformitate. Datele agricole sunt importante atât din punct de vedere economic (pentru fermieri), cât și pentru prognoza pieței, dezvoltarea produselor și asigurări.
Odată colectate, toate aceste volume mari de date trebuie protejate prin sisteme de securitate robuste, pentru a împiedica eventualele atacuri cibernetice.
Un alt aspect care trebuie luat în calcul este posibilitatea ca unele date să fie considerate personale sau sensibile de către fermieri, cum ar fi datele despre rutele tractoarelor sau factorii care duc la o producție de succes. Fermierii ar putea fi îngrijorați că datele lor ar putea fi utilizate de terți fără consimțământul acestora. Protejarea secretelor comerciale este esențială, mai notează sursa citată.
Foto: Paskvi / DJI-Agras / pixabay.com
Dacă acest articol despre digitalizarea agriculturii în România vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Ce înseamnă digitalizarea ANAF. 4 exemple
3 exemple de digitalizare în administrația publică din România
Ce înseamnă digitalizarea unei firme. 12 exemple
Digitalizarea sistemului de sănătate în România. 5 exemple
Digitalizarea educației în România. Obiective vs realitate
Digitalizarea administrației locale în România. Beneficii, exemple, finanțare