Cea mai lungă graniță cu Ucraina, faptul că jucăm un rol important în acțiunea de deminare a Mării Negre, faptul că avem cel mai mare port, gazele din Marea Neagră și proximitatea bazei NATO Kogălniceanu reprezintă principalele argumente pe care România ar trebui să le pună pe masa Comisiei Europene, cu scopul de a obține găzduirea noului hub de securitate maritimă pe teritoriul său, a declarat, marți, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, în cadrul unei întâlniri cu presa, la Bruxelles.
El a precizat că se așteaptă ca până la finalul anului să fie luată o decizie în această privință, dar și că în actualul buget UE există resursele financiare pentru a crea această structură. România concurează cu Bulgaria.
„Pe de-o parte, România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, iar un hub în această zonă ar fi cu siguranță un instrument foarte bun pentru securizarea flancului estic. De asemenea, experiența pe care o are România și expertiza în materie, faptul că jucăm un rol important în acțiunea de deminare desfășurată de UE împreună cu NATO, faptul că avem cel mai mare port, proximitatea bazei Kogălniceanu și resursele de gaze din Marea Neagră reprezintă argumente importante”, a detaliat Victor Negrescu.
El a avertizat că Bulgaria a început eforturile de lobby.
„România trebuie să prezinte o aplicație detaliată unde prezintă pe de-o parte argumentele pentru găzduirea acestui sediu și căutăm să oferim predictibilitate pentru ceea ce înseamnă instalarea acestei structuri la noi în țară. Bulgaria a început a face lobby încă din momentul în care Comisia Europeană a evocat această posibilitate, de aceea și noi trebuie să facem la fel”, a declarat Victor Negrescu, precizând că subiectul este unul de interes pentru Administrația Prezidențială.
Obiectivele hubului
Vicepreședintele PE se așteaptă ca decizie privind amplasarea hubului să fie luată în toamna acestui an, dată fiind inclusiv situația și provocările din acea zonă a Europei.
„Acest hub european de securitate maritimă, pe de-o parte, asigură securitatea în Marea Neagră. S-ar asigura că rutele comerciale sunt menținute. Ar coordona o acțiune care există deja la nivel UE și NATO de deminare și, de asemenea, mă aștept ca acest hub să gestioneze resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii private în zona maritimă. Deci, e crucial pentru zona noastră, zic eu, să obținem acest hub, care cu siguranță va asigura și o mai bună coordonare cu infrastructura NATO”, a detaliat oficialul.
El a precizat totodată că există două modalități prin care Comisia Europeană poate lua această decizie.
„Comisia Europeană poate decide singură să fixeze această structură dacă structura nu are o formă juridică separată. Dacă structura are o formă juridică separată, sub forma unei agenții, atunci trebuie ca decizia respectivă să treacă prin Consiliu, unde va exista un vot. Mă aștept, mai degrabă, la prima variantă în care executivul european ia o decizie singur cu privire la crearea acestei structuri, dar trebuie să monitorizăm și trebuie să fim activi în această privință”, a detaliat el.
O coordonare mai bună între porturi, o coordonare mai bună a rutelor comerciale, a investițiilor în infrastructură critică
Victor Negrescu a precizat că această structură ar facilita „o coordonare mai bună între porturi, o coordonare mai bună în ce înseamnă rutele comerciale, o coordonare mai bună a investițiilor în infrastructura critică, o coordonare mai bună în ceea ce înseamnă proiecte de dezvoltare infrastructurii în respectiva zonă.”
”Vorbim de asemenea de elemente de sincronizare. Probabil aici o coordonare a investițiilor pe care statele membre le fac cu bani europeni pentru tot ce înseamnă riscurile unor amenințări în respectiva zonă. Că vorbim de drone, că vorbim de drone maritime sau aeriane”, a detaliat el.
Europarlamentul a punctat totodată că este posibil ca această structură să poată gestiona pe viitor fonduri europene, cum se întâmplă cu hubul de securitate cibernetică găzduit de România.
(Citește și: ”Generalul american (r) Philip Breedlove, fost comandant suprem al NATO: Baza Kogălniceanu, „Ramsteinul Estului”, e cheia logistică pentru orice misiune viitoare de menținere a păcii în Ucraina”)
(Citește și: ”Noua strategie UE pentru Marea Neagră: investiții în infrastructura din România și înființarea unui „hub de securitate maritimă””)
***
Un răspuns
Dupa parerea mea nu e niciun
beneficiu prin amplasărea acestuia în România!
E chiar o problema.
Ca la PNRR!
Sau cum va fi la SAFE!
Ce proiect a dus la capat si la termen România?😵