Păstrarea cărbunelui în mixul energetic, intervenția CSAT pentru deblocarea finalizării unor hidrocentrale, construirea de noi reactoare nucleare și eliminarea speculei din piața energiei electrice, sunt soluțiile prezentate de ministrul Energiei, Bogdan Ivan pentru stabilizarea pieței din România.
Prețul mai mare al energiei electrice în România decât în restul Europei afectează economia națională, în special sectorul industrial. Mai mult, ministrul Energiei avertizează că dacă se vor închide grupurile energetice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia riscăm un blackout mai grav decât cel din Spania de anul acesta.
Închiderea unităților energetice pe cărbune de la 1 ianuarie 2026 este un angajament luat de Guvernul de la București în cadrul negocierilor pentru PNRR în fața Comisiei Europene. Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, spune că a depus la Bruxelles un memoriu de mii de pagini în care solicită menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune, fără ca România să fie penalizată pentru neînchiderea lor la timp și nerespectarea angajamentelor luate.
Ministrul speră ca cel puțin trei grupuri energetice pe cărbune să fie menținute în funcțiune și alte două grupuri să fie păstrate de rezervă
Potrivit ministrului, România a luat mai multe miliarde de euro din PNRR şi punctual pe acest jalon aproximativ 2 miliarde de euro pentru construcția de centrale pe gaze, dar care au rămas în faza de proiect:
„Şi este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat oameni buni, v-am dat banii sau ne daţi banii înapoi, dacă vreţi să ţineţi în continuare centralele pe cărbune, sau le închideţi. În momentul de faţă, am comandat prin Transelectrica, cărora le mulţumesc pentru implicare, un studiu independent care a arătat că România în momentul de faţă are în faţă patru scenarii, cel în care. noi, dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout”, a declarat Bogdan Ivan într-o conferinţă de presă.
Ministrul speră ca cel puțin trei grupuri energetice pe cărbune să fie menținute în funcțiune și alte două grupuri să fie păstrate de rezervă, odată cu continuarea explorării miniere.
Problema prețurilor la energie va fi dezbătută în CSAT
De asemenea, problema prețurilor la energie va ajunge să fie dezbătută în CSAT, pentru a elimina specula din piață și implicit o reducere a prețului la consumatorul final, prin inițiative legislative.
Bogdan Ivan a precizat că deja pe piață, pe comparatorul de prețuri, sunt mai mulți furnizori, 4 sau 5, care vin cu prețul sub 1,30 lei/kWh la furnizarea de energie electrică în funcție de regiunea geografică în care își desfășoară activitatea. 1,30 lei/kWh era prețul plafonat până la 1 iulie pentru cei care consumau peste 250 kWh/lună.
Totodată se va solicita CSAT simplificarea procedurilor pentru continuarea investițiilor în centrale pr gaze sau hidrocentrale „fără să fim blocați de niște tertipuri juridice și de virgule prin chichițe legislative, de a continua proiecte mari de investiții în transportul energiei și a gazelor naturale, de a continua proiecte mari de explorare a resurselor de gaz și petrol, onshore și offshore, mai ales în Marea Neagră”!, a precizat ministrul.
Planul de redresare economică propus de PSD pe energie: Facilităţi pentru companiile care folosesc gazul natural ca materie primă în proporţie de peste 30% din costul final, fond pentru investiţii strategice
În altă ordine de idei, PSD are în planul de redresare economică un capitol referitor la energie. În esență, PSD propune o serie de facilități pentru companiile care folosesc gazul natural ca materie primă în proporţie de peste 30% din costul final şi un fond pentru investiţii strategice în capacităţi de producţie a energiei electrice în bandă.
„România tranzitează o perioadă complicată din punct de vedere economic, iar o mare contribuţie îl are preţul ridicat al energiei electrice, România aflându-se astăzi în top 4 ţări după preţul energiei electrice, din toată Uniunea Europeană. Acest lucru are impact asupra competitivităţii fiecărei companii din ţara noastră”, a spus Bogdan Ivan într-o conferinţă de presă.
”Două dintre cele mai importante măsuri care fac parte din planul de relansare economică a României se referă la facilităţi pentru companiile care folosesc gazul natural ca materie primă în proporţie de peste 30% din costul final al produselor”, a anunţat ministrul, precizând că România a devenit deja cel mai mare producător de gaze naturale din toată Uniunea Europeană iar asta înseamnă că avem automat o ofertă foarte variată, ceea ce va aduce o stimulare suplimentară pentru companiile care investesc în industriile strategice şi care folosesc gazul ca şi materie primă principală.
Două treimi din deficitul balanței comerciale a României vine din industriile energointensive şi din industria petrochimică
Potrivit ministrului, în momentul de faţă, din totalul balanţei comerciale negative a României, care se situează în jurul cifrei de 33 de miliarde de euro în cursul anului trecut, aproximativ două treimi vine din industriile energointensive şi din industria petrochimică.
„Pe calculul pe care l-am făcut noi şi pe simulările economice, prin această măsură am duce reducerea deficitului comercial într-o medie de 500-700 milioane de euro în fiecare an”, a subliniat Bogdan Ivan.
”România, în ultimii 10 ani s-a transformat din exportator net de energie în importator net de energie, în contextul în care am scos din producţie capacităţi de aproximativ 7.000 MW, și pus în f8ncșune unele de 1.200 MW, lucru care a făcut ca România să aibă un deficit de energie electrică în bandă. Importăm aproximativ 22% din tot consumul României, suntem dependenţi de preţul de pe bursele internaţionale”, a arătat Ivan.
Ministrul a mai spus că, din acest punct de vedere, rezolvarea problemei de fond o constituie crearea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice.
„Pe simulările şi planurile pe care le-am făcut pentru următorii şapte ani, vom avea în plus aproximativ 12.000 MW capacităţi de producţie, care să fie completaţi de aproximativ 2.800 MW capacităţi de stocare a energiei electrice, astfel încât România să se transforme în şapte ani din importator net de energie în exportator net de energie” a spus el.
Cititi si: De la -0,05 la peste 2.100 lei/MWh într-o săptămână: În absența unor capacități suplimentare de 2.000 MW, volatilitatea extremă a prețurilor la energie se va accentua
***
Urmărește-ne pe Google News
