Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a solicitat oficial blocarea preluării producătorului de lactate Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, controlat de miliardarul Sándor Csányi, apropiat al lui Viktor Orban. Miliardarul maghiar este catalogat de Burduja ca susținător al revizionismului și susținător, prin acțiunile imperiul său economic, al intereselor rusești și chineze.
Într-o interpelare făcută miniștrilor Radu Miruță (Economie) și Florin Barbu (Agricultură) și președintelui Consiliului Concurenței, datată 2 septembrie 2025, deputatul punctează că tranzacția este una de „importanță strategică națională” și identifică mai multe riscuri la „adresa securității naționale și a ordinii publice” prezentate de către grupul maghiar Bonafarm.
Avertismentele fostului ministru
Burduja avertizează că transferul Napolact – care include fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați – ridică probleme de securitate națională, având în vedere că Sándor Csányi, apropiat al premierului Viktor Orbán, deține controlul total asupra Bonafarm. El solicită un raport de specialitate, avize din partea SRI și SIE și analiza dosarului de către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
Pentru a susține acuzația de susținător al revizionismului, fostul ministru amintește de legăturile lui Csányi cu Rusia și China, dar și de controversa stârnită în fotbal, unde, ca președinte al Federației Maghiare și vicepreședinte UEFA și FIFA, a solicitat personal ca simbolul „Ungariei Mari” să fie permis pe stadioane internaționale – un gest pe care Burduja îl consideră o provocare la adresa Constituției României pentru că neagă explicit Tratatului de la Trianon din 1920, un act fundamental de drept internațional care stă la baza frontierelor actuale ale României.
În plus, politicianul avertizează că Bonafarm ar putea folosi influența politică pentru a obține avantaje pe piața românească, afectând concurența loială și ordinea economică. Deși grupul este înregistrat în Uniunea Europeană, conexiunile lui Csányi cu state terțe și acțiunile sale ridică, în opinia lui Burduja, riscuri care trebuie analizate inclusiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dat fiind că agricultura și securitatea alimentară fac parte din atribuțiile acestuia.
Miliardarul maghiar nu acționează independent, ci e un instrument pentru proiectarea puterii statului maghiar în regiune, spune Burduja
Despre acționarul principal la acest grup Sebastian Burduja scrie:
„Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturându-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán.
Pozițiile sale cheie – Președinte și CEO al OTP Bank Group (cea mai mare instituție bancară din Ungaria), acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm – demonstrează o concentrare de putere economică în sectoare strategice vitale.
Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune.
Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, se arată în documentul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.
”Sándor Csányi acționează în coordonare cu interesele rusești și chineze”
Sebastian Burduja atrage atenția asupra unor riscuri majore:
• Amenințare la adresa securității și ordinii publice prin susținerea unui stat agresor (Rusia). Dovezi: Operațiunile OTP Bank în Rusia, plata taxelor către bugetul rus, acuzațiile NACP privind recunoașterea entităților separatiste și creditarea preferențială a militarilor ruși;
• Amenințare la adresa securității prin alinierea la interesele strategice ale unor state terțe (China). Dovezi: Funcția oficială a lui S. Csányi de Co-Președinte al Consiliului de Afaceri Chino-Maghiar; rolul de facilitator în investiții strategice chineze (cazul BYD de la Szeged);
• Amenințare la adresa ordinii constituționale și a ordinii publice prin promovarea revizionismului. Dovezi: Demersurile personale și oficiale ale lui S. Csányi, în calitate de președinte al Federației Maghiare de Fotbal, pentru afișarea hărții „Ungariei Mari” la meciuri internaționale;
• Risc legat de integritatea investitorului și potențialul de a se angaja în activități. Dovezi: Scandalul de la Szeged (prețuri preferențiale); acorduri strategice cu Guvernul Ungariei care sugerează un model de afaceri netransparent și dependent de favoruri
• Risc generat de controlul sau influența semnificativă a unui guvern terț (prin proxy). Dovezi: Legăturile simbiotice dintre S. Csányi, imperiul său economic și guvernul Orbán, care acționează în coordonare cu interese rusești și chineze;
Ungaria a blocat o tranzacție similară
Fostul ministru spune că deși compania este una din Uniunii Europene, tranzacția poate fi supusă verificării Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe deoarece depășește valoarea de 2 milioane de euro, „poate avea impact asupra securității sau ordinii publice sau prezintă riscuri la adresa acestora”, iar Napolact este o companie de importanță critică pentru securitatea alimentară.
Fostul ministru a adăiugat că în această comisie sunt reprezentanți ai celor două ministere interpelate de el, dar și din partea structurilor care se ocupă de siguranță și apărare. „Cred că toate lucrurile acestea merită lămurite, mă aștept să ridice aceste întrebări și să găsească răspunsurile”, a spus Burduja.
De notat că guvernul de la Budapesta a blocat marți tentativa unei companii străine de a prelua producătorul de lactate Alföldi Tej Kft, decizia fiind justificată prin „protejarea intereselor naționale” și temeri privind siguranța aprovizionării. Cum Alföldi Tej asigură aproape 20% din colectarea de lapte crud din Ungaria, autoritățile au avertizat că o eventuală vânzare ar fi periculoasă – riscând exportul materiilor prime, creșterea prețurilor sau dispariția unor branduri locale, potrivit presei internaționale.
Discuțiile sunt similare cu cele din România din în jurul tranzacției prin care grupul maghiar Bonafarm vrea să preia Napolact de la FrieslandCampina.
(Citește și: Guvernul a dat aviz negativ preluării E.ON România de către compania ungară MVM, firmă cu legături cu Rusia)
***
Urmărește-ne pe Google News
