VIDEO / Olivia MOȘNEGUȚU, Head of Human Capital Consulting, Consea Romania: Tinerii de azi își doresc să fie plătiți pentru munca lor fără a o atașa de niște rezultate. În trecut, tinerii erau dispuși să plătească pentru a face practică undeva

18 septembrie, 2025

Tinerii de azi își doresc să fie plătiți pentru munca lor fără a o atașa de niște rezultate și fără a se uita la costurile unui angajator cu practica respectivă, în condițiile în care în urmă cu 20 de ani, tinerii erau dispuși să plătească pentru a face practică undeva, susține Olivia Moșneguțu, Head of Human Capital Consulting, Consea Romania, adăugând că adevărul e mereu undeva la mijloc.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Capitalul uman: Educația – stringența economiei. Ce livrează sistemul de educație de la școală la universitate – pregătire, adecvare la economie, soluții la problema momentului”, organizată în 16 septembrie de CursdeGuvernare.ro, la ASE-Academia de Studii Economice din București. – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

Redăm în continuare principalele declarații:

Văd piața muncii de 20 și ceva de ani din roluri de recrutare, evaluare și formare în mediul corporate. Am făcut asta atât la nivel național cât și la nivel european. Astăzi vreau să vin cu o paradigmă diferită pentru că noi, în anii ’90 spre 2000, stăteam la coadă poate 1 an de zile ca să obținem un internship, un stagiu de practică. Mulți din colegii mei de facultate plăteau pentru a face practică. Tinerii de azi își doresc să fie plătiți pentru munca lor fără a o atașa de niște rezultate și fără a se uita la costurile unui angajator cu practica respectivă. Adevărul e mereu undeva la mijloc.

Pe de altă parte asta este paradigma în care acționăm, în care educația nu susține suficient competențele legate de ce are nevoie piața muncii și știm asta de foarte multă vreme. Îmi aduc aminte de niște studii de prin 2009-2010 când global, foarte multe corporații spuneau că investesc mai mult în educația oamenilor pe care îi angajează decât în orice altceva. Asta pentru că oamenii nu puteau livrau ce e nevoie în business. Și s-au făcut parteneriate și au tot fost inițiative. Acum 5-6 ani am participat la o întâlnire a birourilor de consiliere în carieră a universităților din toată țara și m-am bucurat să văd că consilierii în carieră erau foarte aplecați spre studenți dar aveau totuși nevoie de o structură mai clară și poate de mai multă colaborare între universități și departamente.

Acum, dacă ne uităm la domeniile de vârf ale economiei, ele sunt foarte diferite față de ce estimam acum 20 de ani sau chiar și acum 10 ani – care sunt joburile și competențele viitorului… S-au schimbat și da, ne uităm la tehnologie, digitalizare, cybersecurity, AI și Cloud – acestea fiind printre cele mai căutate zone de angajare. În același timp, ingineria și regenerabilele sunt și ele acolo pentru că sunt competențe dificil de accesat prin cursuri de scurtă durată. Ne uităm și la sănătate pentru că ultimii 5 ani au adus multe policrize în această zonă și e mare nevoie de specialiști acolo și în același timp la lumea serviciilor financiare care sunt din ce în ce mai globale și caută absolvenți pentru a-i recruta. De altfel, cele mai mari companii din zona de audit și finanțe, care sunt prezente în toată lumea, au de mulți ani evaluări de tipul jocurilor pentru studenți și merg chiar din anul I sau II și îi invită în jocuri virtuale în care le evaluează competențele. Îi aleg pe cei mai buni care deja pot începe cu internship și apoi pot fi angajați.

Mai sunt niște domenii de vârf pe care le văd, nu doar le intuiesc. E vorba de educație și componenta umană în ce ține de AI. Ca psiholog și mama folosesc AI-ul pentru cercetări, pentru a pune o structură undeva și chiar pentru a le da idei despre YouTube băieților mei, care sunt foarte interesați să își dezvolte propriile canale. Pe de altă parte nu aș putea să cer unui AI să facă terapie cu cineva, nu aș putea să cer să aibă empatie sau să își dea seama dacă cel cu care conversează este într-o situație critică.

Deci e nevoie de umanitate în AI, e nevoie de competențe care se acumulează în mulți ani, chiar dacă attention-span-ul nostru a scăzut foarte mult, mai ales că poate nu am fost programați pentru nivelul de complexitate și informație cu care suntem bombardați zi de zi.

Dacă mă uit la tensiunile în zona aceasta de muncă înalt calificată, prima este sănătatea mintală. Cred că nu e părinte sau educator sau lider în lume care să nu fie conștient că cifrele în zona de sănătate mintală s-au schimbat foarte mult. Comisia Europeană anunța în 2017 că unul din 5 cetățeni europeni are nevoie de ajutor cu anxietatea, depresia, adicțiile, problemele de alimentație și de comportament. În 2023 aceeași Comisie anunța că 1 din 2 cetățeni europeni are aceste nevoi de sprijin. Mulți nu sunt conștienți că există acest sprijin și că stigma asta nu mai poate să ne țină de terapie, de medic, de a avea grijă de noi, pentru că fără a fi întregi și sănătoși e foarte greu să fim în piața muncii sau să ne educăm.

Urmează gap-ul de competențe, este o tensiune pe care am simțit-o cu toții. El poate fi acoperit parțial de către universități, parțial de către studenți, elevi care să aibă mai multă autonomie și responsabilitate. E nevoie și de schimbarea curriculelor și de mai multă flexibilitate. Fără a fi mai aproape de piața muncii nu ajutăm pe nimeni.

În România, în același timp, altă tensiune este zona de brain-drain, faptul că ne pleacă tinerii, specialiștii, oameni buni. Ar fi de mare ajutor dacă am avea mai multe politici de a-i aduce înapoi, după ce fac un Erasmus, după ce finalizează un masterat, după ce poate chiar adună experiență pe piața muncii. (…) Doar că majoritatea din cei care pleacă deobicei rămân plecați.

O altă tensiune este discrepanța dintre generații. Tinerii de acum sunt diferiți de noi și poate e bine că își cer dreptul pentru munca lor, pentru valoarea pe care o aduc. Ce ar putea să facă ei este să pondereze așteptările cu rezultatele pe care le pot aduce în munca lor.

Sper ca impozitele să fie cât mai mici pentru tineri și să există cât mai mult cadru fiscal (benefic) pentru angajatorii care aduc tineri absolvenți în companii. La fel pentru persoane cu dizabilități.