Deficitul de cont curent al balanței de plăți a României s-a adâncit în perioada ianuarie–iulie 2025 la 17,226 miliarde de euro (+17,3%) comparativ cu 14,691 mld. euro în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Creșterea a fost determinată, în principal, de majorarea deficitului balanței bunurilor și de reducerea excedentului înregistrat pe segmentul veniturilor secundare.
În structura contului curent, balanța bunurilor a consemnat un deficit de 19,472 mld. euro, mai mare cu 1,942 mld. euro față de perioada ianuarie–iulie 2024 (+11,1%).
Pe de altă parte, balanța serviciilor a continuat să genereze un excedent important, care a crescut la 7,178 mld. euro, cu 330 milioane euro peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (+4,8%).
Serviciile de transport și cele de telecomunicații, IT și informaționale au contribuit semnificativ la această evoluție, cu solduri pozitive de 3,134 mld. euro, respectiv 3,753 mld. euro.
Deficitul înregistrat de balanța veniturilor primare a fost de 5,347 mld. euro, în ușoară creștere față de 2024, iar excedentul balanței veniturilor secundare s-a redus la 415 mil. euro, față de 1,242 mld. euro în perioada ianuarie–iulie 2024 (-66,6%).
În ceea ce privește fluxurile de capital, investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4,269 mld. euro în primele șapte luni din 2025, în creștere de la 3,244 mld. euro în perioada similară din 2024 (+31,6%). Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au avut o valoare netă de 2,339 mld. euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de 1,930 mld. euro.
Creștere semnificativă a datoriei externe
Datoria externă totală a României a crescut cu 15,264 mld. euro (+7,4%) în perioada ianuarie–iulie 2025, ajungând la 220,157 mld. euro la 31 iulie 2025.
Datoria pe termen lung a avansat cu 10,4%, ajungând la 171,099 mld. euro, în timp ce datoria pe termen scurt s-a redus ușor, cu 1,7%, până la 49,058 mld. euro.
Cea mai mare creștere s-a înregistrat la datoria administrației publice, care a urcat de la 107,361 miliarde euro la 120,787 miliarde euro (+12,5%), în special ca urmare a emisiunilor de titluri de stat și a contractării de noi împrumuturi.
Soldul datoriei sectorului „alte sectoare” a urcat la 31,825 miliarde euro (+8,2%), impulsionat de creșterea creditelor comerciale și a împrumuturilor externe contractate de companiile nefinanciare.
Indicatorii de sustenabilitate se mențin relativ stabili
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 14,6% în primele șapte luni din 2025, în scădere față de 19,6% în 2024, ceea ce indică o presiune mai redusă asupra plăților externe curente. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii prin rezervele internaționale ale BNR a rămas aproape neschimbat, la 5,6 luni la finalul lunii iulie 2025, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale băncii centrale a urcat ușor, ajungând la 100,4%, față de 99,1% la finalul anului trecut, ceea ce indică o capacitate de plată îmbunătățită pe termen scurt.
Specialiștii subliniază că, deși deficitul de cont curent continuă să crească, finanțarea sa este în continuare susținută de investițiile străine directe și de fluxurile de capital stabile. Totuși, majorarea datoriei publice externe reprezintă un factor care necesită monitorizare atentă, având în vedere implicațiile pe termen mediu asupra costurilor de finanțare și a poziției externe a economiei.
(Citește și: ”FMI în România – cosultările anuale: Reformele fiscale, un mare pas înainte, dar reformele structurale și eficientizarea statului, cruciale. Atenție la curs și expunerea băncilor pe datoria suverană”)
***
Urmărește-ne pe Google News
