Bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat, în ședința de guvern de joi, cu 20 de milioane de lei, sumă necesară pentru acoperirea costului tratamentelor efectuate în străinătate pentru pacienții cu boli grave şi foarte grave pentru care nu există soluții în sistemul medical românesc.
Bugetul alocat anul acesta este de 25 de milioane de lei, semnificativ sub cele 35 de milioane bugetate în 2024, în timp ce numărul și costurile acestor tratamente au o tendință crescătoare.
În Nota de fundamentare a HG, Ministerul Sănătății precizează că se află în imposibilitatea de a finanța tratamentele pacienților ale căror dosare sunt înregistrate la această dată la Ministerul Sănătății sau cele aflate în derulare la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene/a municipiului București.
Suplimentarea bugetului este urgentă, având în vedere numărul semnificativ crescut de pacienţi aflaţi în aşteptare de peste 40 de zile pentru aprobarea finanţării tratamentelor, iar cele mai multe cazuri sunt încadrate ca urgenţe medicale, mai menționează MS.
Situația din acest moment:
- la Ministerul Sănătății, sunt înregistrate în secretariatul comisiei care analizează aceste cazuri, un număr de 37 dosare, suma necesară doar pentru finanțarea tratamentelor celor 37 de pacienți fiind de aproximativ 11 milioane de lei, în condițiile în care bugetul disponibil la această dată este de 1.000 lei.
- La nivelul direcțiilor de sănătate publică județene sunt în derulare mai multe dosare ale pacienților, printre care trei dosare ale unor pacienți care necesită efectuarea în străinătate a unui transplant pulmonar. Intervenția de transplant reprezintă o procedură medicală complexă, cu costuri semnificative, care includ atât contravaloarea operației în sine, cât și tratamentul imunomodulator post-transplant, spitalizarea prelungită și monitorizarea pe termen lung. Transplantul reprezintă singura opțiune terapeutică viabilă în acest moment pentru acești pacienți iar fără sprijin din partea autorităților și/sau a sistemului public de sănătate accesul este inaccesibil.
- Din motive obiective, nu se poate estima cu exactitate câți pacienți vor solicita sprijin pentru finanțarea unor tratamente în străinătate până la sfârșitul anului 2025, însă, în baza datelor analizate până în prezent, tendința este una clar una crescătoare.
Cauzele ce impun creșterea finanțării anuale a acestor bugete
- utilizarea majorităţii bugetului iniţial pentru terapii oncologice de ultimă generaţie, care nu sunt disponibile in România (precum radioterapia cu protoni/ioni de carbon sau terapiile radionuclidice);
- creşterea numărului de sugari 0-1 an diagnosticaţi la naştere cu afecţiuni grave ce necesită transplant hepatic, intervenţie care nu se poate realiza în România şi implică costuri ridicate (aprox. 130.000 euro/sugar, în absenţa complicaţiilor);
- necesitatea efectuării unor proceduri chirurgicale medicale de înaltă complexitate, disponibile doar în anumite centre din străinătate;
- creşterea numărului de pacienţi care accesează aceste servicii, ca urmare a unei informări mai bune privind drepturile de tratament (135 pacienţi în 2022, 162 în 2023 şi 2024, iar până la 1 august 2025 –134 pacienţi).
”De asemenea, solicitarea de suplimentare a fondurilor alocate tratamentelor în străinătate se justifică şi de obligaţia generată prin Sentinţa civilă nr. 485/2024 din 14.11.2024 a Curţii de Apel Craiova, rămasă definitivă, prin care Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure contravaloarea tratamentului unei paciente diagnosticate cu o boală rară, al cărui cost este de aproximativ 6,4 milioane lei – aproape un sfert din bugetul alocat pentru întreg anul 2025”, mai arată MS.
(Citește și: Măsurile din pachetul 2 care vizează Sănătatea vor aduce economii de peste 3 mld. lei, în 2026; banii vor fi redistribuiți în sistem)
****
Urmărește-ne pe Google News
