Prim-ministrul francez François Bayrou (foto stânga) riscă să nu primească, luni, votul de încredere al deputaților, ceea ce ar arunca cea de-a doua economie din zona euro într-o criză politică profundă.
Situația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la o fragmentare a parlamentului. Propria alianță de guvernare, care deja pierduse majoritatea după realegerea sa în 2022, a înregistrat o scădere a numărului de deputați, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Adunarea Națională a devenit cel mai mare partid din parlament.
Controlul lui Macron asupra parlamentului a slăbit pe măsură ce datoria Franței a crescut, în parte din cauza generozității sale în timpul crizei COVID și a crizei costului vieții. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele. Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB. Deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% a UE, reamintește Reuters.
Afirmând că sunt necesare decizii dure, Francois Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea sa, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de 44 de miliarde de euro, inclusiv înghețarea pensiilor, reduceri de cheltuieli în sănătate și eliminarea a două zile de sărbătoare legală.
Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților. Neavând nicio șansă de adoptare, Bayrou a solicitat un vot de încredere pentru strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică.
Partidele de opoziție au declarat clar că vor vota împotriva lui și au suficienți deputați pentru a face acest lucru.
Alegerile anticipate, excluse din calculele lui Macron
Deocamdată, președintele Macron a exclus alegerile anticipate în cazul în care Bayrou pierde votul de luni și, prin urmare, ar fi obligat să numească un nou prim-ministru.
Noul prim-ministru ar putea fi din centru-stânga, după ce patru candidați de centru-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat. Sau Macron ar putea numi un tehnocrat.
O sursă guvernamentală a confirmat că alegerile parlamentare anticipate nu par a fi pe ordinea de zi pentru moment, adăugând că ministrul de finanțe Eric Lombard, fostul prim-ministru socialist Bernard Cazeneuve și președintele Curții de Conturi Pierre Moscovici, de asemenea socialist de lungă dată, se numără printre numele vehiculate ca posibile alegeri pentru funcția de prim-ministru.
(Citește și „Franța își pregătește spitalele pentru un scenariu sumbru: tratarea a mii de soldați răniți într-un conflict care ar putea izbucni până în 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
