Analiza Guvernului privind eliminarea posturilor din administrația locală: Situația pe județe

Galați, Argeș și Sălaj sunt județele ce trebuie să opereze cele mai mari disponibilizări procentuale ca urmare a aplicării reformei administrației locale, pe schema reducerii cu 10% a posturilor ocupate la nivel național în administrația locală, întrucât au cele mai supradimensionate scheme de personal, conform analizei realizate de Guvern.

Impactul măsurii va fi anul viitor, conform Digi24, de aproximativ 300 de milioane de euro.

Proiectul reformei administrație locale prevede diminuarea numărului maxim de angajați din aparatul propriu al primăriilor și consiliilor județene, în funcție de numărul populației.

Unitățile administrativ-teritoriale trebuie să disponibilizeze aproximativ 13.000 de angajați, din 1.655 primării, așa cum premierul a spus marți, în conferință de presă, că a fost înțelegerea din interiorul coaliției.

Însă, a explicat Ilie Bolojan, proiectul de la Ministerul Dezvoltării (condus de Cseke Attila – UDMR) era ”un fake” pentru că s-ar fi oprit la posturi vacante sau neînființate:

„Când a apărut propunerea de reducere cu 25%, lucrurile sunau bine, dar eu sper că a fost o propunere eronată care nu s-a bazat pe o analiză reală. Știți că atunci când propui reduceri, dacă ne gândim foarte bine, trebuie să ai niște reacții. În momentul în care vezi că nu ai nicio reacție, trebuie să-ți pui întrebarea ce se întâmplă. Făcând o analiză reală și cinstită a efectelor, am constatat că această propunere a Ministerului Dezvoltării de a reduce cu 25% era un fake în realitate. Adică efectele de reducere erau aproape nule”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

Aceasta, întrucât unele UAT-uri au scheme de personal cu multe posturi vacante, astfel încât procentul de 25% se oprea la eliminarea acestora, nu și la reduceri reale, de angajați, singurele ce conduc la economii cu cheltuielile aparatului bugetar.

Pentru o eliminare a 15% din posturile ocupate, trebuie operată o reducere cu 45% a tuturor posturilor, neînființate, vacante și ocupate, întrucât 32% din schemele maximale cuprind doar posturile neânființate și vacante:

Cum arată schemele și totalul angajaților din UAT-uri

• Numărul maxim de posturi este limita superioară pe care nu o pot depăși posturile cuprinse în organigramele autorităților locale. Organigramele sunt stabilite de către fiecare consiliu local și diferă de la o localitate la alta, reflectând politicile publice locale. În cea mai mare parte a localităților, numărul de posturi din organigrame este mai mic decât cel maxim. Adunând pentru toate localitățile din România numărul maxim de posturi, rezultă un total de aproximativ 190.000 posturi.

• Numărul total de posturi înființate din toate organigramele autorităților locale din România este de aproximativ 164.000 posturi. Se observă că este mai mic cu 14% decât numărul maxim de posturi prevăzut în lege. Nu toate posturile dintr-o organigramă sunt ocupate, existând și un număr de posturi vacante.

• Din cele aproximativ 164.000 posturi cuprinse în organigrame, conform datelor colectate, posturile ocupate sunt în număr de aproximativ 129.000, diferența de 21% reprezentând posturi vacante. Posturile sunt ocupate în funcție de decizia independentă a autorităților locale, gradul de ocupare fiind diferit de la o localitate la alta.

• În concluzie, numărul posturilor neînființate și vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de față este de 61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, în fapt, desființări de posturi fictive (diferența dintre normativul maxim și organigrame) și de posturi vacante.

Datele pe care se bazează analiza

• Populația, date de la Institutul Național de Statistică;

• Numărul maxim de posturi calculat conform punctului 1 din anexa la O.U.G nr. 63/2010 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Datele au fost raportate de prefecturi în prima jumătate a anului 2025, pentru fiecare județ. Acest număr este calculat în funcție de numărul de locuitori pentru fiecare unitate administrativ teritorială și este prima bază de calcul pentru simularea reducerii de personal. S-au făcut două simulări: o reducere cu 10% a posturilor ocupate (40% a numărului maxim de posturi) și o reducere cu 15% a posturilor ocupate (45% a numărului maxim de posturi).

• Numărul de posturi pentru poliția locală și paza obiectivelor de interes județean, calculat conform formulei actuale de 1 post la 1.000 locuitori. Acest număr este a doua bază de calcul pentru simularea reducerii de personal. S-a simulat ipoteza de calcul de 1 post la 1.200 locuitori.

• Alte posturi stabilite conform legislației asupra cărora nu s-au propus modificări (evidența populației, șoferi pentru microbuze școlare, posturi pentru fonduri europene).

• Pentru fiecare unitate administrativ-teritorială este o oportunitate să își evalueze schemele de personal, prin comparație cu alte UAT-uri, în așa fel încât să le poată corecta.

Variantele de lucru prezentate de premier

• Dacă vrem să avem o reducere, de exemplu, de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală din România, înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim, ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Am făcut o astfel de simulare și, din peste 3200 de unități administrative, în sub 1.000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1000 de localități, care înseamnă deci 30% din numărul de unități administrative, cu siguranță există personal supradimensionat; fără niciun fel de dubiu.

• Dacă am face un calcul de aproximativ 10% reducere efectivă de personal la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi, să avem o reducere de aproximativ 40%, ca să avem efecte asupra numărului de posturi efectiv ocupate. Ceea ce înseamnă că în jumătate din unitățile administrative din România, ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate își văd de treaba lor, pentru că și-au calculat personalul de așa natură încât funcționează relativ eficient. Dar în jumătate înseamnă că primarii sau președinții de consilii județene ar trebui să se uite cu atenție de ce în anumite județe, în anumite localități, lucrurile pot funcționa la fel de bine, într-o localitate aproximativ identică ca număr de locuitori și ca problematică, cu mult mai puțini angajați decât acolo unde există un semnal că trebuie să facă ceva.

• Dacă am vrea să avem un efect de 15% reducere, ar însemna că ar trebui să aplicăm un procent de 45% la baza maximă, ceea ce ar însemna că în aproape 2.000 de unități administrative, deci în 60%, trebuie făcută reducere.

Harta disponibilizărilor din administrația locală

Guvernul a efectuat pe variantele de aproximativ 10% și 15% reducere efectivă de personal, adică total posturi ocupate. Mai jos este harta pe varianta de 10%:

Galați, Argeș și Sălaj sunt județele cele mai afectate. Mai jos este cazul județului Galați, cu reducerile de posturi ocupate, în funcție de variante 40% și 45%, în numere reale:

Principalele declarații ale premierului privind necesitatea reformei administrației locale – „Putem fi forțați să desființăm localități care nu își pot susține activitatea”

„Având în vedere că există multe cazuri de primării cu personal calculat corect, înseamnă că și primăriile cu personal supradimensionat au ocazia să își facă o analiză. Cred că a nu risipi banii colectați de la cetățeni e o miză importantă. În Oradea, banii colectați s-au dus rapid în investiții. Unde însă primăriile nu pot funcționa fără bani de la stat e obligatoriu să luăm această măsură, pentru că ajung să ceară de la guvern bani pentru salarii. Și asta înseamnă resursele țării cheltuite pe personal supradimensionat E nevoie de reducerea efectivă a posturilor. Pachetul 2 nu e întreg fără reforma administrației și nu mi se pare normal să luăm bani de la cetățeni și să îi punem într-o gaură neagră cu cheltuieli nejustificate ale administrației. Ca premier, nu pot să girez o astfel de situație”.

„S-au împlinit două luni de când guvernul a preluat mandatul. Situația bugetară era mult mai gravă decât cea pe care o cunoșteam. De atunci am adoptat câteva măsuri pentru a reduce deficitul, pentru a atrage fondurile UE și pentru a corecta nedreptățile”

„Ori reducem cheltuielile și putem funcționa pe actuala schemă administrativă, sau vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm localități care nu își pot susține activitatea. Pachetul pe administrația locală avea trei direcții. Creșterea capacității administrative – toată lumea a fost de acord, descentralizarea – și aici există un acord pentru transferuri la primării. Pe reducerea de personal nu s-a ajuns la un acord. Ați auzit cifre de reduceri, și foarte puțini au înțeles problemele. Administrația e dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori, și fiecare localitate știe, prin calculul primit de la prefectură, câși angajați poate să aibă maxim. E singura zonă unde Guvernul și Parlamentul pot acționa, pe numărul maxim de angajați. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală aprobă organigrama – câți angajați poate avea. În general, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați”.

(Citește și: Ilie Bolojan – conferință de presă: „Dacă nu reducem cheltuielile de personal în administrație, banii din taxe se duc într-o gaură neagră”; Nu cred că vom încheia anul cu deficit de sub 8%)

****