Pentru a reduce cu 13.000 numărul angajaților din unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) este nevoie de diminuarea cu 45% a numărului de posturi din primării și consilii județene, a declarat marți premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă, explicând neînțelegerile din coaliția de guvernare ce au dus la amânarea reformei administrației locale.
Dacă statul nu reduce cheltuielile de personal, ”mai ales acolo unde acestea sunt inutile”, există riscul ca toate veniturile suplimentare la buget să meargă către aceste cheltuieli, iar România să se găsească şi anul viitor în situaţia în care se află acum.
Reglementările în funcție de populația localităților permit stabilirea în UAT-uri a unor scheme de personal ce totalizează aproape 180.000 de posturi, dar unele UAT-uri și-au elaborat scheme sub ceea ce permite legislația, astfel încât totalul posturilor este în acest moment de aproximativ 164.000 de posturi.
Dintre acestea multe sunt posturi vacante, numărul angajaților reali fiind de aproximativ 130.000, a explicat Ilie Bolojan.
Un procent de 25% reducere a posturilor nu ar fi dus la nici un fel de diminuare a numărului angajaților, de aici procentul contestat de PSD, de 45% de posturi, care ar fi echivalentul a disponibilizării a 13.000 de persoane din administrația locală, a mai explicat premierul.
Înțelegerea din coaliție a fost pentru o reducere cu 10% a personalului din UAT-uri, adică 13.000 de persoane, iar aceasta înseamnă eliminarea a 45% din posturi, a spus Ilie Bolojan.
”Controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că, dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal şi riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situaţia în care ne găsim anul acesta”, a adăugat prim-ministrul.
Ilie Bolojan a explicat că, deşi nu au fost făcute angajări în acest an, în administraţie cheltuielile de personal au crescut cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut, deşi, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului de buget.
”Prin efecte de anualizare avem 7 miliarde de lei, suplimentar, pe primele 6 luni, cheltuieli de personal care în fiecare an, dacă nu sunt controlate, consumă o bună parte din resursele pe care le colectăm de la cetăţeni”, a arătat premierul.
Cheltuielile cu personalul au crescut în S1 cu 10%, deși nu s-au făcut angajări
Cheltuielile de personal în administrația publică au crescut în primele șase luni ale acestui an cu 10% față de perioada similară din 2024, deși, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, în pofida faptului că nu s-au făcut creșteri de personal.
„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială, iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că, dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului – mai ales acolo unde ele sunt inutile – riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar, în aceste zile sau în lunile următoare, să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situația în care ne găsim anul acesta”, a spus prim-ministrul, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
„Când a apărut propunerea de reducere cu 25% a posturilor, lucrurile sunau bine. Dar eu sper că a fost o analiză eronată. Când vezi că nu ai nici o reacție trebuie să te întrebi de ce. Făcând o analiză reală și cinstită am constatat că propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a posturilor maxime era un fake, cu efecte nule”, a mai spus premierul.
Despre amenințarea cu demisia
Întrebat dacă a transmis partenerilor de coaliţie faptul că va demisiona în situaţia în care partidele nu vor ajunge la un acord privind reducerile de cheltuieli din administraţia locală, premierul a răspuns:
”Le-am transmis că am avut o înţelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcţia de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poţi să o exerciţi, componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administraţie, şi solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că, dacă aceste lucruri sunt menţinute, stabilitatea politică este un lucru important şi trebuie ţinut cont de ele. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înţelegerile şi să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să-ţi exerciţi această poziţie, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru ţară”.
(Citește și: OFICIAL / Guvernul și-a angajat răspunderea pe Pachetul #2 de reformă. Modificările făcute de partide și declarațiile Prim-ministrului)
****
Urmărește-ne pe Google News
