Modificările din sistemul sanitar cuprinse în așa-numit pachetul 2 cu măsuri de corecție bugetară vor genera o economie a acestor cheltuieli cu 3,2 miliarde de lei în anul 2026, fonduri ce vor fi redirecționate către programele de sănătate şi către alte activităţi medicale.
Estimarea a fost prezentată de minsitrul Alexandru Rogobete, la finalul ședinței de vineri a Guvernului, în care s-au aprobat cinci din cele șase seturi ale pachetului 2 cu măsuri de corecție bugetară.
”Aceste economii despre care vorbim le vom regăsi în creşterea punctului pentru ambulatoriile de specialitate”, a arătat ministrul, anunţând că majorările în ceea ce priveşte punctul acordat serviciilor medicale în ambulatoriu vor avea loc de anul viitor şi de peste doi ani, când punctul de plată în ambulatoriu va ajunge la 8 lei.
„Am spus că în sănătate nu ne așteptăm să avem o tăiere de cheltuieli, ci ne dorim să menținem bugetul existent și să nu îl ridicăm mai mult decât este, pentru că, după cum bine cunoașteți, în ultimii patru ani de zile bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproape că s-a dublat. De la aproape 45 de miliarde lei, am ajuns la aproape 80 de miliarde lei în 2025 și, cu toate acestea, în multe unități sanitare și multe zone din sănătate, în continuare, există lipsuri importante în ceea ce privește zona de medicamente, zona de consumabile, materiale sanitare și așa mai departe. Ori regândirea și realocarea resurselor într-un mod mai eficient pot veni sigur că în sprijinul pacienților”, a mai precizat ministrul.
Principalele intervenții în domeniul sănătății, prezentate de ministrul Rogobete:
- ”Principalele modificări se referă la reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară şi de ambulatoriu de specialitate”, a anunţat Alexandru Rogobete.
- Evaluarea managerilor de spitale, dar şi în privinţa modului în care ajung în funcţii şefii secţiilor clinice din spitalele publice. ”O altă modificare importantă care, credem noi, va duce la creşterea performanţei unităţilor sanitare se referă la regândirea indicatorilor de performanţă şi de reevaluare anuală pentru managerii unităţilor sanitare şi, sigur, modul de ocupare a funcţiilor de conducere pentru secţiile clinice din spitalele publice. Mai exact, în secţiile clinice, şefii de secţie nu vor mai fi numiţi direct de universităţi, ci ei vor ocupa poziţia de conducere printr-un concurs. Ţinând cont că discutăm de o secţie clinică, este absolut necesar ca şeful de secţie să fie un cadru didactic. Nu se pune problema de a separa rolul universităţilor de medicină în spitalele clinice din România, însă ocuparea poziţiei de şef de secţie se va face printr-un concurs bazat pe indicatori de performanţă care vor fi evaluaţi anual de către comitetul director al unităţii sanitare, condiţia minimală pentru a ocupa această funcţie este de a fi cadru universitar, dar nu cel mai mare în grad, ci un cadru universitar cu funcţie de predare”, a arătat Alexandru Rogobete.
- Modul în care se vor face decontările pentru serviciile acordate de medicii de familie. ”Până în anul 2027, 20% din bugetul alocat se va duce către plata per capita, adică plata pentru acele liste care reprezintă o sumă fixă, iar 80% din buget va fi decontat în funcţie de numărul de servicii pe care medicii de familie le raportează în sistemul CNAS”.
- Metodologie pentru subvențiile necesare plății personalului din spitale. Ministrul a explicat că ”influenţele salariale” în spitalele publice vor fi alocate în funcţie de o metodologie şi de criterii de performanţă care urmează a fi elaborate lunile următoare. Metodologia va ţine cont de ponderea salariilor într-un spital, de numărul şi de complexitatea serviciilor medicale, iar în funcţie de aceşti indicatori se va stabili fondul de salarii”.
- ”Atunci când într-o unitate sanitară anvelopa salarială va depăşi anvelopa alocată serviciilor medicale va exista un indicator de ajustare negativă a bugetului alocat pentru influenţe, spitalul fiind, în această situaţie, motivat să desfăşoare mai multe servicii astfel încât să acopere acel buget care se ajustează negativ”.
- Creşterea programului de lucru în ambulatoriile de specialitate ale spitalelor, mai ales pentru acele specialităţi unde există cerere.
- Un venit suplimentar va intra în bugetul pentru Sănătate din creşterea procentului pentru clawback, cu 0,6% pentru medicamentele generice şi cu 1,7% pentru medicamentele inovative.
(Citește și: Veniturile pentru sistemul de Sănătate – creștere cu 8 mld. lei, în următorul an, prin eliminarea unor categorii exceptate de la plata contribuțiilor – președintele CNAS)
****
Urmărește-ne pe Google News
