Gazda summitului virtual de la Berlin, cancelarul Friedrich Merz, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și omologul său francez, Emmanuel Macron, s-au arătat mulțumiți de discuțiile avute, miercuri, cu președintele american, Donald Trump. După întrevederea Trump-Putin din Alaska, o întâlnire la care să fie prezent și liderul de la Kiev ar putea avea loc în Europa, a declarat liderul de la Élysée.
Donald Trump le-a spus, miercuri, oficialilor europeni că va încerca să obțină un armistițiu în Ucraina, la întrevederea cu Vladimir Putin de vineri, și a dat asigurări că nu va face concesii teritoriale fără implicarea deplină a Kievului, relatează The Guardian. Promisiunea lui Trump, dezvăluită de Emmanuel Macron, pare să fi liniștit o parte dintre liderii care îi adresaseră un apel colectiv președintelui american, reamintindu-i că are datoria de a proteja suveranitatea Ucrainei – și securitatea europeană – în cadrul negocierilor din Alaska.
La summitul virtual au mai participat vicepreședintele SUA, JD Vance, președintele finlandez Alexander Stubb, cel polonez – Karol Nawrocki, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Atât cancelarul german Friedrich Merz, cât și președintele francez Emmanuel Macron au transmis poziția comună a Europei, potrivit căreia nu se pot lua decizii cu privire la Ucraina fără Ucraina, insistând ca aceasta să fie implicată în orice decizie finală, eventual printr-un viitor summit tripartit care să-i reunească pe Zelenski, Trump și Putin .
Merz a semnalat că „există speranța că ceva se mișcă” în direcția corectă, înaintea summitului ruso-american din Alaska. „În Alaska, interesele de securitate ale Europei și Ucrainei trebuie protejate. Noi, europenii, facem tot ce ne stă în putință pentru a pregăti în mod corespunzător această reuniune”, a declarat cancelarul german, în conferința de presă comună cu Zelenski.
Întâlnirea Trump-Putin va avea loc vineri, la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, cel mai mare oraș din Alaska.
Președintele Ucrainei: „Mai întâi trebuie să existe un armistițiu”. Condițiile Kievului pentru pace
După convorbirile cu Donald Trump și liderii europeni, Volodimir Zelenski a declarat că „mai întâi trebuie să existe un armistițiu, apoi garanții de securitate – garanții reale de securitate”. „Și, apropo, președintele Trump și-a exprimat sprijinul pentru acest lucru. Rusia nu poate avea drept de veto asupra perspectivelor europene sau ale NATO față de Ucraina”, a mai spus Zelenski despre condițiile sale pentru pace.
El a reiterat că Ucraina și aliații vor un singur lucru: „Pace în Ucraina, pace în Europa”. „Sancțiunile ar trebui întărite dacă Rusia nu va accepta încetarea focului în Alaska. Sancțiunile lovesc puternic economia de război a Rusiei”, a mai spus liderul de la Kiev.
Serghei Lavrov merge și el în Alaska. Condițiile Moscovei – neschimbate
Rusia a calificat miercuri, drept „nesemnificative” consultările prin videoconferinţă dintre Zelenski, liderii europeni şi președintele SUA, Donald Trump, chiar dinainte ca acestea să înceapă.
„Considerăm consultările solicitate de europeni ca fiind acţiuni nesemnificative din punct de vedere politic şi practic. Verbal, europenii susţin eforturile diplomatice ale Washingtonului şi Moscovei pentru a rezolva criza ucraineană, dar, în realitate, Uniunea Europeană le sabotează”, a declarat Aleksei Fadeev, director adjunct al Departamentului de Informare şi Presă al Ministerului rus de Externe, citat de TASS. „Retorica UE despre presupusul sprijin pentru căutarea unei soluţii paşnice este doar o încercare de a sabota din nou procesul de soluţionare” a crizei, a acuzat purtătorul de cuvânt.
El a confirmat, pe de altă parte, că ministrul de externe Serghei Lavrov va participa vineri la întâlnirea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin.
După ce unele instituţii de presă au relatat că Washingtonul a înţeles că Putin este gata să facă unele compromisuri în ceea ce priveşte revendicările sale teritoriale, reporterii l-au întrebat pe purtătorul de cuvânt adjunct al Ministerului Afacerilor Externe dacă poziţia Rusiei s-a schimbat sau nu. „Poziţia Rusiei rămâne neschimbată şi a fost exprimată în această sală cu puţin peste un an în urmă, pe 14 iunie 2024”, a spus Fadeev, referindu-se la un discurs pe care Putin l-a ţinut atunci la Ministerul Afacerilor Externe, scrie news.ro.
La momentul 14 iunie 2024 la care s-a referit Fadeev, în cele mai ample declaraţii publice de până atunci cu privire la forma unei posibile soluţii pentru Ucraina, liderul Kremlinului a prezentat o serie de condiţii, printre care retragerea trupelor ucrainene din zonele din Doneţk, Zaporojie şi Herson pe care acestea le controlează încă. Putin a mai spus că Kievul va trebui să notifice oficial Moscova că renunţă la planurile sale de aderare la alianţa militară NATO condusă de SUA şi că intenţionează să rămână neutru şi nealiniat. În plus, Putin a afirmat că drepturile şi libertăţile vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina trebuie garantate şi că „realitatea” este că Crimeea, Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson fac acum parte din Rusia. Putin a mai spus atunci că cererile sale trebuie să se reflecte şi în acorduri internaţionale
Rusia controlează în prezent 19% din Ucraina, inclusiv toată Crimeea, toată regiunea Luhansk, peste 70% din regiunile Doneţk, Zaporojie şi Herson, precum şi zone din regiunile Harkov, Sumî, Mîkolaiv şi Dnipropetrovsk.
(Citește și „Mesajul liderilor UE înaintea summitului Trump-Putin: „Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”)
***
Urmărește-ne pe Google News
