Întâlnirea din Alaska cu Donald Trump este o oportunitate pentru Vladimir Putin, care dorește să pună capăt izolării internaționale a Rusiei și să separe relațiile cu SUA de soarta Ucrainei, se arată într-o analiză a Wall Street Journal.
Moscova are în vedere resetarea relațiilor cu Washingtonul, oficialii de la Kremlin sugerând posibilitatea unor acorduri cu SUA în domeniul infrastructurii și energiei în Arctica. Deși „problema ucraineană” a fost declarată principalul punct de pe agenda discuțiilor, „probleme globale mult mai importante” vor fi abordate în Alaska, inclusiv planuri ambițioase de cooperare economică și în domeniul infrastructurii în Arctica, spune deputatul rus Serghei Gavrilov, una dintre figurile importante din Duma de Stat.
Aleksandr Vladimirovici Iakovenko, un diplomat care a condus Academia de Afaceri Externe de la Moscova, a scris într-un editorial pentru agenția de știri de stat RIA că „soluționarea războiului din Ucraina, care a fost pierdut de Occident cu mult timp în urmă, a devenit o problemă secundară în relațiile dintre Statele Unite și Rusia – nimic mai mult decât un obstacol în calea normalizării pe care trebuie să îl depășim împreună”.
Putin ar putea face „concesii secundare”
Diplomații occidentali și analiștii ruși spun că Putin crede că armata sa câștigă pe câmpul de luptă și că obiectivul inițial de a-l înlocui pe președintele ucrainean, Volodymyr Zelenski, cu un regim marionetă la Kiev ar putea fi, în sfârșit, la îndemână.
„Pentru a evita o ciocnire cu Trump, el ar putea accepta concesii secundare, dar nu va pune capăt războiului”, prezice analistul politic rus, Abbas Gallyamov, fost scriitor de discursuri pentru Putin, care trăiește acum în străinătate și este un critic al Kremlinului. „Scenariul ideal pentru Putin ar fi să separe problema relațiilor cu America de cea a Ucrainei, în speranța că alte chestiuni politice și economice vor face ca Ucraina să devină irelevantă pentru Trump”, a spus Gallyamov.
Faptul în sine că summitul cu Trump are loc în SUA este văzut la Moscova ca o victorie pentru Putin, tratat ca un paria în mare parte a Occidentului. „El poate spune: «Uitați, ați încercat să mă izolați, dar eu mă întâlnesc cu președintele american, în timp ce voi, europenii, trebuie să vă târâți în genunchi și să-i spuneți «tati»”, atrage atenția Serghei Radcenko, istoric specializat în Războiul Rece la Universitatea Johns Hopkins. Să fie „pe picior de egalitate cu Statele Unite este ceea ce Rusia și-a dorit întotdeauna și este ceea ce este cu adevărat important pentru Putin”, adaugă Radcenko.
Optimism la Moscova privind situația de pe front. Armistițiul aerian, luat în calcul
„Putin este absolut convins, așa cum îi repetă Statul Major, că, cu puțin mai multă presiune, frontul ucrainean se va prăbuși”, a declarat Alexandra Prokopenko, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Center și fostă consilieră a băncii centrale ruse. Asta nu înseamnă că Rusia se va opune unei pauze în condițiile sale, cum ar fi oprirea livrărilor de arme către Ucraina, care i-ar facilita următoarea rundă de atacuri, a spus ea.
O posibilă concesie în Alaska, au indicat unii analiști din Moscova, ar fi ca Putin să ofere un armistițiu aerian limitat, punând capăt atacurilor cu rachete care au ucis sute de civili în orașele ucrainene în ultimele luni. O astfel de mișcare ar fi în interesul Rusiei, deoarece atacurile cu drone de lungă distanță ale Ucrainei au cauzat daune semnificative rafinăriilor de petrol și industriilor militare rusești, perturbând în același timp aviația civilă rusă. Atacurile aeriene ar putea fi reluate odată ce Rusia va acumula suficiente rachete și drone și va repara pagubele.
Propunerea rusă înaintea summitului din Alaska, transmisă de Witkoff liderilor europeni și Ucrainei, cere Kievului să cedeze Rusiei partea nordică puternic fortificată a regiunii Donețk, în schimbul unui armistițiu. Aceasta este o zonă cu mari orașe industriale.
Zelenski a respins cererea, afirmând că nu va ceda teritoriul ucrainean și subliniind lunga istorie a Rusiei în ceea ce privește încălcarea acordurilor diplomatice și a încetării focului. Liderii europeni au susținut Kievul, afirmând că orice concesii teritoriale trebuie să fie reciproce și însoțite de garanții de securitate.
Înaintea întâlnirii din Alaska, Donald Trump a dat un semnal clar, precizând că va solicita retragerea Rusiei din unele părți ocupate ale Ucrainei. Rusia a ocupat „un teritoriu foarte important și vom încerca să recuperăm o parte din acest teritoriu pentru Ucraina”, a precizat liderul de la Casa Albă.
(Citește și „Summit virtual Trump-Zelenski-aliații europeni ai Ucrainei, organizat miercuri de cancelarul Merz”)
***
Urmărește-ne pe Google News
