După ce SUA au resimțit dur efectele expansiunii comerciale chineze în anii 2000, Germania se confruntă abia acum, din 2020 încoace, cu un șoc economic similar – dar cu mize chiar mai mari, potrivit unei cercetări realizate de Dalia Marin, cercetător principal senior la Bruegel, profesor de Economie Internațională la Universitatea Tehnică din München.
În timp ce „șocul chinez” a devastat industria americană după intrarea Beijingului în OMC în 2001, Germania a fost considerată o excepție, reușind să profite prin creșterea exporturilor sale către China. Însă tabloul s-a schimbat radical după 2020: importurile germane din China au crescut accelerat, în timp ce exporturile – în special în sectoarele cheie ale auto și utilaje – au înregistrat pierderi dramatice.
Potrivit datelor oficiale, între 2020 și 2022, importurile din China au crescut cu peste 60%, iar ponderea lor în totalul importurilor germane a urcat de la 10% la 13%. În același timp, exporturile germane către China au scăzut cu 20%. Fenomenul afectează cele mai importante sectoare industriale germane – auto și inginerie mecanică – care susțin inovația, cercetarea și competitivitatea externă a economiei.
Exporturile de automobile către China au scăzut cu aproape 70% între 2022 și 2024, în timp ce importurile de vehicule electrice chinezești s-au dublat în doar trei ani.
„Germania riscă să piardă două dintre sectoarele sale fundamentale în favoarea Chinei.”
În sectorul mașinilor-unelte, Germania a devenit importator net încă din 2015, iar decalajul a crescut rapid în ultimii ani. Practic, China – susținută de subvenții masive și politici industriale agresive – a depășit Germania în domenii cheie precum baterii, vehicule electrice și echipamente industriale.
Studiile arată că industriile subvenționate înregistrează o creștere de 80% mai mare decât cele nesubvenționate, efect care persistă în timp. Astfel, Germania riscă să piardă sectoare strategice, ceea ce ar avea un impact major asupra cercetării, inovației și competitivității economice generale.
„Germania riscă să piardă două dintre sectoarele sale fundamentale în favoarea Chinei, ceea ce ar putea avea un impact mai grav decât ce a trăit SUA în anii 2000”, avertizează economista Dalia Marin, autoarea analizei.
O soluție: Condiții de intrare pe piața europeană
Pentru a evita o deindustrializare dureroasă, experții propun ca accesul Chinei pe piața europeană să fie condiționat de formarea de joint ventures cu firme europene.
Acestea ar permite transferul de tehnologie și ar ajuta companiile europene să sară peste faza critică de start-up, unde rata rebuturilor este ridicată și rentabilitatea greu de atins. Exemple negative precum Northvolt și ACC demonstrează dificultățile întâmpinate de firmele europene în absența unui parteneriat tehnologic solid.
Comisia Europeană a adoptat această abordare în 2024, lansând „Planul de Acțiune Industrială pentru Sectorul Auto European” în 2025. Se propune ca joint ventures să fie de tip 50/50, cu implicarea a 25–30% profesioniști chinezi care să antreneze partenerii europeni. Se recomandă și integrarea de furnizori locali europeni pentru a construi o capacitate industrială rezilientă.
„În concluzie, șocul chinez a ajuns în Germania, afectând direct sectoarele-cheie ale economiei. Pentru a evita o deindustrializare profundă și pierderea competitivității, Europa trebuie să adopte o strategie de tip parteneriat controlat cu China, orientată spre învățare, transfer de tehnologie și construcție industrială internă”, punctează Dalia Marin.
(Citește și: ””Marea Dezordine pentru Noua Ordine””)
(Citește și: ”Analiză Bloomberg: Un nou „șoc chinez” distruge locuri de muncă în întreaga lume. „Economiile asiatice merg pe o sfoară subțire în războaiele comerciale SUA-China””)
***
Urmărește-ne pe Google News
