Economia Germaniei se află în contracție de mai bine de doi ani, iar anul 2025 oferă doar o mică speranță pentru o redresare economică. Pe de altă parte, așa-numita economie subterană — care cuprinde toată activitatea economică desfășurată „la negru” — este în plină expansiune, potrivit unei analize DW.
Ponderea muncii nedeclarate a sărit la peste 11% din totalul producției economice a Germaniei într-un singur an. Potrivit expertului în piața muncii Friedrich Schneider, în 2024 aceasta a fost evaluat la 482 miliarde de euro — mai mult decât întregul buget guvernamental, marcând cel mai ridicat nivel din aproape un deceniu.
Pentru 2025, economistul de la Universitatea Johannes Kepler din Linz, Austria, estimează o creștere suplimentară la 511 miliarde de euro, adică o majorare de 6,1%. Schneider studiază acest fenomen de peste 40 de ani și preferă să îl numească „economie subterană” în loc de muncă ilegală, a declarat el pentru DW.
„Activitățile economice (nedeclarate, n.r.), precum repararea unei mașini sau curățenia, sunt legale, dar sunt desfășurate fără plata taxelor sau a contribuțiilor sociale”, a spus Schneider, adăugând că cerințele legale, cum ar fi legile privind salariul minim sau limitele de timp de lucru, sunt adesea ignorate în economia subterană.
Cu o pondere a economiei subterane între 11% și 12% din produsul intern brut (PIB), Germania se situează în mijlocul clasamentului comparativ cu alte țări industrializate, potrivit lui Schneider, România fiind pe primul loc cu aproximativ 30%, iar Grecia pe locul doi cu aproximativ 22%.
Când calculează volumul economiei subterane, Schneider compară cantitatea de numerar aflată în circulație cu cifrele oficiale ale producției economice.
Conformarea fiscală scade din cauza serviciilor publice precare
Schneider a observat o percepție tot mai răspândită în rândul populației potrivit căreia taxele și contribuțiile la sistemul de securitate socială sunt prea mari, în timp ce serviciile publice primite în schimb sunt slabe.
„În Germania, oamenii observă din ce în ce mai mult că trenurile sunt nesigure, autostrăzile sunt pline de poduri degradate care necesită reparații, ceea ce duce la blocaje în trafic și întârzieri. Când cetățenii simt că primesc servicii publice slabe în schimbul unor taxe ridicate, disponibilitatea lor de a plăti — moralitatea fiscală — scade.”
Astfel, nu îl surprinde faptul că mulți oameni apelează la munca nedeclarată, care reprezintă un fel de „rebeliune fiscală a omului de rând.”
Practicile din Germania, însă, nu pot fi descrise drept evaziune fiscală pe scară largă, a adăugat el, citând exemplul unui „profesor care face meditații private” sau cel al unui faianțar care renovează o baie „la negru”.
Dacă povara fiscală este mare, dar statul oferă servicii excelente în schimb, oamenii acceptă acest lucru, a observat Schneider, „dar în Germania ne confruntăm cu o situație în care povara fiscală este foarte mare, iar serviciile oferite de stat sunt adesea profund nesatisfăcătoare.”
Rebeliunea fiscală și rolul ajutorului pentru săraci
În general, economia subterană crește atunci când crește șomajul, când companiile primesc mai puține comenzi, când nu mai există ore suplimentare pentru muncitori și când schimburile de lucru sunt reduse.
„Atunci oamenii se gândesc: «Câștig mai puțini bani din jobul oficial, dar tot vreau o vacanță sau câteva cheltuieli în plus.» Iar cel mai simplu mod de a compensa pierderea este prin mai multă muncă la negru,” a spus Schneider — un tipar pe care l-a observat „din nou și din nou” în cei 40 de ani de cercetare.
„Când economia suferă, economia subterană prosperă.”
Germania se află în prezent în mijlocul unei dezbateri aprinse privind sprijinul guvernamental pentru săraci și șomerii pe termen lung, cunoscut sub denumirea de „Bürgergeld” sau venit pentru cetățeni.
Majorarea cu 12% a ajutoarelor pentru săraci a dus la ieșirea din piața muncii a 100.000 de angajați germani prost-plătiți
În prezent, venitul pentru adulții singuri care nu pot munci din diverse motive se ridică la 563 de euro pe lună, plus cazare și asigurare de sănătate plătite de stat.
Criticii susțin că acest venit încurajează munca nedeclarată — cu atât mai mult cu cât a fost majorat cu peste 12% la 1 ianuarie 2024, procent ce depășește creșterea salariilor și nivelul inflației.
Schneider a estimat că această creștere a determinat „între 88.000 și 100.000 de persoane” să renunțe la așa-numitele mini-joburi prost plătite, iar acum muncitorii de acolo sunt „foarte necesari.”
Și, în timp ce deficitul de muncitori calificați și necalificați din Germania crește, guvernul cheltuie tot mai mult pe ajutoare sociale, inclusiv pe venitul pentru cetățeni.
Cheltuielile pentru muncă și afaceri sociale reprezintă deja mai mult de o treime din bugetul național total al Germaniei
Cheltuielile pentru muncă și afaceri sociale reprezintă deja mai mult de o treime din bugetul național total al Germaniei. Ministrul Muncii, Bärbel Bas, estimează că finanțarea pentru venitul cetățenesc va ajunge la aproape 52 de miliarde de euro în 2025 — cu aproximativ 5 miliarde de euro mai mult decât anul precedent.
Din aceste sume, circa 29,6 miliarde de euro sunt direcționate direct către sprijinul de venit pentru aproximativ 5,64 milioane de beneficiari, în timp ce alți 13 miliarde de euro sunt alocați pentru subvenții la chirie și încălzire. Restul de 10 miliarde de euro sunt planificați pentru măsuri de integrare profesională și costuri administrative.
Pe măsură ce guvernul dezbate cum să țină sub control costurile sociale, ministrul muncii Bas a recunoscut că acest program poate atrage exploatarea de tip criminal.
Într-un interviu recent pentru revista germană săptămânală Stern, ea a vorbit despre „structuri de tip mafiot” în fraudele sociale, în care rețele exploatatoare atrag oameni din străinătate, îi angajează ilegal și îi determină să solicite simultan sprijinul social.
(Citește și: ”Șeful Bundesbank: Tarifele SUA ar putea prelungi recesiunea în Germania până în 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
