Nepal (cu 18.772 de persoane), Sri Lanka (6.295 de lucrători), și India (3.445 de persoane), sunt principalele țări de origine ale lucrătorilor străini din România, conform datelor prezentate miercuri de comisarul-șef Daniel Titirigi, șeful Direcției Migrație în cadrul Inspectoratului General de Imigrări (IGI).
„Am aici o situație statistică pentru principalele 10 state care furnizează forță de muncă pe teritoriul României. Am avea pe primul loc Nepal, cu 18.772 de persoane, Sri Lanka, la o diferență mare, 6.295, apoi India – 3.445, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia, Filipine. Vorbim de cei pentru care au fost solicitate anul acesta avize de angajare” a afirmat Titirigi, la conferința „Muncitorii străini în România: realități și bune practici”, citat de Agerpres.
Situația importului de forță de muncă
Anul acesta, IGI a eliberat 49.668 avize eliberate, dintre care:
- 42.511 avize de angajare eliberate de Inspectoratul General de Imigrări, până în prezent
- pentru schimbarea angajatorului – 6.474 de avize eliberate
- pentru schimbarea de funcție – 683 avize eliberate
Peste 140.000 de persoane din state terțe lucrează în România
Creșterea accelerată a cererii de forță de muncă în sectoare precum producția, construcțiile și serviciile determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari, într-un context în care resursele locale sunt insuficiente.
Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistrați peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România.
Domeniile cu cei mai mulți lucrători străini:
- producția (29.141 de angajați)
- construcțiile (28.538)
- comerțul (20.008)
- HoReCa (18.844)
- serviciile administrative și de suport (12.189).
Aceste cifre reflectă doar o parte din nevoia reală a pieței, care este mult mai mare și rămâne departe de a fi acoperită, conform Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menținut la 100.000 de avize.
Peste 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcțiile, curățenia sau manipularea mărfii, domenii cu dificultăți ridicate de recrutare pe plan local.
„Un cetățean străin are nevoie de 9 luni pentru integrare, dar perioada poate fi scurtată la 3 – 4 luni”
O persoană integrată este între 30% și 60% mai profitabilă pentru un angajator și pentru comunitate, a afirmat, miercuri, Mircea Mocanu, șef Misiune la biroul din România al Organizației Internaționale pentru Migrație, la o conferință de specialitate.
‘Vorbeam mai devreme despre locul întâi pe care îl ocupă România ca țară de origine în Europa. Și având în vedere faptul că România este pe primul loc ca țară de origine, asta înseamnă că ceea ce iese trebuie să și intre, ca să menținem un grad de dezvoltare economică, un nivel de dezvoltare și să creștem eventual așa cum ne dorim. (…) La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 4% din populație este reprezentată de cetățeni străini. În România, suntem sub 1%, deci, trendul este clar crescător. Partea bună este că Romania este o țară primitoare. Cetățenii străini intervievați prin studiile Agenției ONU pentru Migrație spun că peste 82% dintre cetățenii străini din România se simt integrați, se simt acceptați și nu s-au simțit niciodată discriminați. Și credeți-mă că interviurile și procesul de analiză au durat un an de zile pe aproape 2.000 de oameni’, a spus Mircea Mocanu.
Oficialul Organizației Internaționale pentru Migrație le-a transmis angajatorilor că imigranții doresc să urmeze cursuri de limba română, astfel încât să se integreze în societate cu ușurință, în condițiile în care un cetățean străin se adaptează natural într-o țară în nouî luni, dar perioada poate fi scurtată la trei – patru luni.
(Citește și: Permise de muncă pentru lucrători străini: 100.000 și în 2024)
****
Urmărește-ne pe Google News
