Există autorități ce nu au reușit să atragă nici măcar 50% din fondurile pentru mediu oferite prin PNRR, iar nerealizarea unor programe din Plan ar putea duce la penalități, conform situației prezentate miercuri de ministrul Mediului, Diana Buzoianu (foto), într-o conferință de presă.
Autorităţile încearcă salvarea fiecărui euro prin negocierile cu Bruxelles-ul, dar într-o manieră realistă, iar pentru aceasta este nevoie de identificarea unor soluții realiste, a explicat ministrul Mediului.
Audit pentru a afla exact stadiul programelor și proiectelor, pentru a afla cauzele și a elabora soluțiile
De aceea, este necesar un audit la autorităţile care nu au reuşit să atragă peste 50% din fondurile din PNRR, pentru a afla exact ce se întâmplă, a explicat Diana Buzoianu:
- ”Pe zona de capacitate sistemică de a accesa aceste fonduri o să trebuiască să facem un audit pentru a vedea care au fost, de fapt, problemele în fiecare instituţie doar că s-ar putea să fie probleme diferite. S-ar putea să fie o problemă de leadership, s-ar putea să fie o problemă de legislaţie. Fiecare investiţie de fapt şi fiecare capitol de investiţii trebuind să fie rezolvat de alte autorităţi, fiecare dintre ele s-a confruntat cu alte tipuri de probleme. Trebuie să vedem acolo care au fost blocajele. Mai ales din punctul meu de vedere, în contextul în care am avut inundaţii în ultimii ani de zile, ştim deja cazurile care au fost deja în spaţiul public atrase şi discutate de ani de zile. Noi am avut o oportunitate uriaşă prin PNRR să accesăm banii, să putem să protejăm românii de inundaţii, iar acolo nu există din punctul meu de vedere, nicio scuză că timp de doi ani de zile nu au fost realizate aceste investiţii”.
- ”Sunt zone în care nu au fost realizate ţintele, cu zero (progres pe proiecte – n.red.) aproape. Este necesar în perioada următoare un audit în toate autorităţile care nu au reuşit să atragă, din punctul meu de vedere, peste 50% din fonduri, automat ar trebui să fie un audit făcut acolo. Noi mergem la aceste negocieri încercând să salvăm absolut tot ce se poate salva. (…) Ambiţia acestui minister este să salvăm şi să facem tot ce este posibil să salvăm aceste investiţii, dar este important să ştim de unde pornim şi de aici mergem la negocieri, la renegocieri, încercând să folosim fiecare euro care mai poate să fie folosit într-un an de zile”.
Din 13 baraje pentru care i s-au alocat bani, Apele Române nu a reușit să construiască niciunul
Printre exemplele grave oferite de Diana Buzoianu se numără și cazul celor 13 baraje pentru care i s-au alocat fonduri PNRR Administrației Naționale Apele Române, dar până acum nu a fost construit niciunul, deși termenul limită este 31 august 2026.
Valoarea totală a proiecte este de 1.18 miliarde de lei, sumele pentru modernizarea fiecărui baraj variind între aproximativ 20 și 112 milioane lei, în funcție de complexitatea și amploarea intervențiilor necesare.
Licitațiile pentru execuția lucrărilor au fost lansate în 2025, cu o durată de implementare de 13 luni pentru fiecare lot.
Investiții sunt esențiale pentru siguranța infrastructurii hidrotehnice și pentru protecția populației și a mediului, fiind parte a unui efort mai amplu de modernizare a barajelor aflate în administrarea ANAR.
Declarația ministrului Diana Buzoianu:
”Este clar că este o problemă uriaşă. Unde din 13 baraje nu au fost realizate nici măcar unul, este clar că este o problemă uriaşă. Şi vă dau şi un exemplu concret. Se vor pierde banii din fonduri europene, dar în acelaşi timp Apele Române anul acesta au avut un buget mărit de peste 55%. Degeaba mărim bugetele pe hârtie dacă autorităţile nu au capacitatea să acceseze aceşti bani. Avem nevoie de nişte măsuri concrete pe fiecare autoritate în parte să ne dăm seama unde au fost blocajurile şi să rezolvăm problemele”.
Alte exemple oferite de ministrul Mediului, inclusiv programe pentru nefinalizarea cărora România va fi penalizată
- „Pe segmentul pădurilor și protecția biodiversității, la Investiția 1 și 2 – împăduriri și reîmpăduriri, în momentul de față au fost recepționate, conform datelor de la minister, 8.900 de hectare dintr-un total de 26.000 de hectare, suprafață renegociată de la 56.000 de hectare. Practic, suntem în punctul în care avem doar aproximativ 9.000 de hectare realizate dintr-o sumă de 26.000 de hectare pentru neîndeplinirea țintelor. Pentru acest jalon avem 176 de milioane de euro penalitate”.
- „În ceea ce privește Investiția 7, referitoare la extinderea rețelei naționale de observații în cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național, ar fi trebuit să fie achiziționate 300 de stații meteorologice automate și autonome de suprafață și o sută de stații agrometeorologice. ‘Pentru această investiție aveam la dispoziție 40 de milioane de euro. Astăzi nu există nicio stație meteorologică și nicio stație agrometeorologică care să fie implementată pentru acest indicator. Dacă nu ne atingem ținta să achiziționăm aceste stații, România riscă o penalitate de 142 de milioane de euro pentru țintele asumate”.
- Pe zona de transformare digitală există o investiție care avea ca obiect principal digitalizarea în domeniul mediului, cu o alocare de 52 de milioane de euro, iar pentru instituirea și operaționalizarea sistemului de combatere a exploatărilor forestiere ilegale, bugetul este 46 de milioane, cu un progres fizic de 60%. În plus, progresul fizic pentru finalizarea digitalizării a 32 de servicii publice de mediu este de 75%.
- Referitor la sub-investiția privind capacitatea de producție a energiei din surse regenerabile, era în plan înființarea și operaționalizarea a cinci sisteme de producere a biogazului. Conform datelor oficiale, la ora actuală, sunt semnate cinci contracte pentru realizarea acestor sisteme.
Decizia finală pentru toate programele de la AFM, în al doilea pachet de austeritate
O decizie finală pentru toate programele de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), inclusiv pentru diferitele tipuri din categoria Rabla, va fi luată în pachetul numărul doi de măsuri pregătit de Guvern, a declara Diana Buzoianu.
„Avem, deja, mai multe scenarii pentru fiecare dintre programele gestionate de AFM, care încă nu au fost lansate, iar Rabla pentru persoane fizice este unul dintre aceste programe. Va trebui să fie luată o decizie în coaliție în funcție de banii necesari, de bugetul care este disponibil anul acesta. Banii aceștia nu pot fi folosiți decât pentru proiecte de reducere de emisii, deci automat doar acolo vor putea să fie investiți. Dar trebuie să fie o discuție în coaliție, care sunt proiectele cele mai eficiente din perspectiva folosirii banilor și a rezultatelor obținute. În momentul de față, toate proiectele sunt sub analiză (…) În fiecare zi, deschid știrile și găsesc alte surse care spun altceva. Eu vă spun sigur că n-au fost luate încă niciun fel de decizii. Sunt parte din această decizie, dar trebuie să fie luată o decizie în coaliție. Astăzi, repet, sunt mai multe scenarii pentru fiecare dintre proiectele discutate. Cel mai probabil, decizia finală va fi luată în pachetul numărul doi de măsuri, pentru că acolo sunt și cel mai corect așezate. Deci, în acest pachet doi de măsuri vom avea și o decizie finală pentru toate programele, inclusiv Rabla – persoane fizice, persoane juridice, Rabla – UAT-uri și așa mai departe”.
Toate programele de finanțare AFM, suspendate în iunie
La jumătatea lunii iunie, AFM a anunțat suspendarea lansării tuturor programelor de finanțare, inclusiv a sesiunii Rabla pentru persoane fizice, până la formarea noului guvern.
„Negocierile din ultimele zile în ceea ce privește constituirea unui nou guvern au scopul de a aduce echilibru și stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcție de nevoile actuale ale populației. AFM își va păstra poziția și va promova finanțarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calității vieții oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare și înțelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca prioritățile guvernului să poată fi onorate”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM, citat în comunicat.
(Citește și: Ministerul Mediului nu exclude eliminarea programelor Rabla și Casa Verde: „Analizăm dacă pot fi salvate”)
****
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
Doamna ministru ar trebui să știe că Apele Române sunt conduse de diletanți. De drumari, economiști, IT-isti, geografi, chimiști, petroliști ori ingineri făcuți la bătrânețe și la apelul bocancilor pe la fabrici de de diplome. Ce dacă a fost schimbat Lucaci, să îl numești pe Metler e o prostie. Probabil nu știe cum au devenit economiștii Metler, Adam ori Popescu ingineri. Marii specialiști din Apele Române nu au terminat nici atribuirea contractelor pentru cele 13 baraje, iar să prevezi că faci diguri când statul nu mai are terenul necesar fiindcă Apele Române au dormit când terenurile din zonele de protecție ale figurilor ori lacurilor au fost introduse în circuitul civil, iar din PNRR nu poți deconta exproprieri, e o prostie. Așa conducere, așa situație.
E clar problema de leadership. De ce in alte domenii se poate si la mediu nu? Va fi schimbat vreun director general? Nu cred. Va fi analizata activitatea cuiva pe baza atributiilor, responsabilitatilor si limitelor de competenta? Nu cred. Si chiar daca va fi schimbat vreun director raman oamenii din linia intai, „crescuti” de actualii directori dupa chipul si asemanarea lor.
Poate ar trebui revizuita si componenta consiliilor de administratie. Poate ar trebui delegate responsabilitati, competente si putere de decizie la nivel regional. De multe ori (atunci cand nu sunt numiti politic) oamenii din teritoriu sunt mai competenti si mai implicati decat cei din Bucuresti. Pe cei din Bucuresti ii intereseaza sa ia sporuri pt fonduri europene si sa limiteze puterea celor din regiuni.