Într-o Europă în continuă schimbare, România are oportunitatea de a-și redefini prioritățile strategice, punând sănătatea publică și inovația medicală în centrul dezvoltării economice și sociale. La nivel european, industria farmaceutică inovatoare generează cea mai mare valoare adaugată brută și reprezintă un veritabil motor de dezvoltare, capabil să susțină atât competitivitatea economică, cât și transformarea sistemului de sănătate prin investiții directe, transfer de know-how și facilitarea accesului la cele mai moderne terapii pentru pacienți.
România are acum oportunitatea să devină un model de bună practică în ceea ce privește competitivitatea și dezvoltarea economică, la nivel european și regional, prin includerea excelenței în sectorul farmaceutic, cu precădere sectorul farmaceutic inovator, printre prioritățile de țară. Recunoscut ca un sector economic cu productivitate și valoare adăugată mare, industria farmaceutică inovatoare poate contribui semnificativ la un bilanț pozitiv și versatil pe termen scurt, mediu și lung pentru un sistem de sănătate eficient și o economie performantă.
În cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, această oportunitate de dezvoltare a fost abordată de reprezentanți ai autorităților și ai industriei farmaceutice, în contextul în care accesul la terapii inovative în România este întârziat semnificativ față de media europeană. Pacienții români beneficiază doar de 19% dintre medicamentele aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului între 2020–2023, adică 1 din 5 medicamente. Spre comparație, cehii beneficiază de 61% dintre acestea, iar media Uniunii Europene este de 46%. Mai mult, niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la începutul lui 2025. Datele fac parte din studiul EFPIA privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare în țările Europei („Patients W.A.I.T. 2024”).
Toate acestea în timp ce România înregistrează cea mai mare rată de mortalitate tratabilă din Uniunea Europeană[1], un indicator cheie pentru “sănătatea” unui sistem medical.
Un parteneriat pentru pacientul român
Soluțiile ar trebui să meargă în două direcții: în timp ce statul ar trebui să asigure actualizarea transparentă și predictibilă a listei de medicamente compensate, garantând că românii beneficiază de tratamente de ultimă generație la standarde europene, susținerea unui partneriat strategic cu industria farmaceutcă inovatoare este esențială.
Blocajele actuale cu privire la accesul pacienților la terapii inovative, care se traduc în zile de spitalizare și progresia unor patologii grave, afectează și mediul investițional din sectorul medical. Incertitudinea generată descurajează parteneriatele strategice și proiectele de colaborare între autorități și industria farmaceutică.
Stimularea investițiilor în cercetare și dezvoltare, crearea unui mediu de afaceri competitiv și accelerarea digitalizării din sănătate sunt elemente importante în procesul de modernizare. Digitalizarea nu doar că eficientizează actul medical, dar permite monitorizarea și evaluarea continuă a serviciilor și terapiilor, aducând beneficii concrete pentru pacienți, pentru personalul medical și pentru sistemul de sănătate în ansamblu.
România se află într-un punct de inflexiune și în ceea ce privește sistemul de sănătate, iar alegerile pe care le facem azi vor avea impact asupra progresului economic și sociale pentru mulți ani de acum încolo.
“În acest context, este esențial să reducem decalajul față de standardele UE în ceea ce privește accesul la medicamente inovatoare. Un pas important în această direcție îl reprezintă creșterea investițiilor prin îmbunătățirea mediului de afaceri pentru producătorii de medicamente sau pentru reprezentanții acestora pe piața românească. Aceste investiții trebuie direcționate către activități productive, spre cercetare și dezvoltare în domeniul farmaceutic. De asemenea, este important ca ele să susțină proiecte de reformă a sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele stabilite în Strategia Națională de Sănătate.”, explică Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
La nivel tactic acestea s-ar traduce prin crearea unui grup de lucru interinstituțional, care să includă reprezentanți ai industriei, asigurarea că Strategia Națională pentru Studii Clinice este pe deplin operațională – creșterea veniturilor la bugetul de stat și asigurarea accesului pacienților la tratamente inovatoare, dezvoltarea legislației esențiale și pregătirea pentru implementare, inclusiv a normelor de aplicare, crearea unei platforme digitale dedicate – înscriere, evaluare și monitorizare continuă a companiilor farmaceutice participante.
Contribuția industriei farmaceutice la progresul inovației în sistemul de sănătate
Industria farmaceutică inovatoare contribuie în mod semnificativ la economia României, iar măsurile de mai sus ar crește competitivitatea sectorului farmaceutic din România.
Totalul contribuțiilor și impozitelor plătite de companii către statul român, inclusiv taxa de clawback și alte taxe, a fost de peste 6 miliarde de RON în 2023 (reprezentând aproximativ 1% din Bugetul de Stat). În plus, companiile sprijină pacienții și sistemul de sănătate prin acoperirea financiară a multor teste necesare de diagnostic și prognostic pentru pacienți, programe de acces timpuriu la tratament, programe de educație medicală, programe de sprijin pentru pacienți: mai mult de 500 milioane de RON în 2023, conform ultimului studiu privind impactul economic al industriei farmaceutice inovatoare, realizat de IQVIA.
Adoptarea progresului tehnologic în sănătate poate reduce decalajul față de standardele europene de tratament și va poziționa România ca un actor competitiv pe piața globală a sănătății. Investițiile în cercetarea farmaceutică nu doar că aduc beneficii economice, dar și sporesc calitatea serviciilor medicale oferite populației.
Industria farmaceutică inovatoare oferă pacienților români cu boli care nu au alternative terapeutice cele mai recente descoperiri și inovații prin studii clinice realizate în România, contribuind semnificativ la bugetul de stat prin investiții directe și plata de taxe și impozite.
[1] https://www.oecd.org/en/publications/health-at-a-glance-europe-2024_b3704e14-en.html
Urmărește-ne pe Google News
