În aprilie, Bulgaria a anunțat o reducere neașteptată de 82,8% a taxelor zilnice pentru tratamentele spitalicești, existând temeri că această scădere a costurilor din sănătate a jucat un rol esențial în trecerea la limită a testului inflației, necesar procesului de aderare la euro, potrivit Politico.
„Singurul motiv pentru care Bulgaria a reușit să se încadreze, dacă te uiți la datele privind inflația, este din cauza prețurilor administrate de stat”, a declarat pentru Politico un fost oficial guvernamental bulgar. „Este bine cunoscut faptul că datele statistice au fost ajustate pentru a prezenta rezultate mai favorabile decât realitatea — mai ales în sectoare precum serviciile poștale, transportul și sănătatea.”
Deși sănătatea a fost factorul principal, tarifele feroviare au fost și ele reduse cu peste 9%, iar costurile serviciilor poștale au scăzut aproape la fel de mult. În total, aceste reduceri de prețuri stabilite de stat au contribuit la scăderea indicelui armonizat al prețurilor de consum (HICP) cu 1,2 puncte procentuale în aprilie față de martie, fapt ce a permis Bulgariei să se încadreze în ținta de aderare la euro.
Ministerul bulgar de Finanțe a respins ferm acuzațiile conform cărora ajustările tarifelor spitalicești ar fi fost motivate de obiectivele privind adoptarea euro, precizând că „a fost întotdeauna un partener de încredere în furnizarea de informații statistice financiare și nu va permite ca vreo dezinformare sau zvon să submineze autoritatea instituțiilor din Bulgaria.”
Economistul care a conceput consiliul monetar al Bulgariei la sfârșitul anilor ’90, sceptic cu privire la corectitudinea datelor
Steve Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins și economistul care a conceput consiliul monetar al Bulgariei la sfârșitul anilor ’90, a declarat că aceste date ridică semne de întrebare.
„Cred că există o probabilitate mare ca (datele privind inflația, n.r.) să fi fost manipulate”, a spus Hanke pentru Politico. „Având în vedere experiența mea ca consilier al președintelui Bulgariei (1997–2002) și observațiile mele asupra jocurilor de culise din jurul cererii Bulgariei de a adera oficial la zona euro, nu aș avea încredere în datele despre inflație”
Discuțiile pe tema datelor care ar urma să lege fostul satelit sovietic mai strâns de nucleul UE s-au transformat într-o chestiune politică sensibilă. Politicienii pro-Kremlin și anti-UE acuză de multă vreme guvernul că falsifică cifrele pentru a grăbi intrarea țării în zona euro înainte ca aceasta să fie pregătită.
Guvernul Bulgariei a declarat că schimbarea bruscă a tarifelor spitalicești nu are legătură cu convergența la zona euro. Pentru a îndeplini condițiile de aderare la moneda unică, inflația Bulgariei trebuia să se situeze la cel mult 1,5 puncte procentuale peste media celor trei state membre UE cu cele mai scăzute rate ale inflației.
Comisia Europeană a observat fenomenul
Comisia Europeană a admis oficial importanța reducerii, în aprilie, a costului unei zile de spitalizare.
„Scăderea ratei anuale a inflației HICP în aprilie 2025 s-a datorat în mare măsură reducerii substanțiale a taxelor spitalicești”, a precizat Comisia Europeană în raportul său de convergență privind Bulgaria. „În aprilie, tarifele spitalicești au fost reduse de la 5,8 BGN la 1 BGN, ceea ce a dus la o scădere de 2,9 puncte procentuale a inflației anuale în sectorul serviciilor.”
Într-o scrisoare trimisă Ministerului Sănătății după aplicarea reducerii, mai multe asociații medicale au cerut guvernului să revină asupra deciziei, afirmând că se opun atât măsurii, cât și modului în care aceasta a fost impusă.
„Înțelegem din relatările din presă că reducerea taxei (pentru internare, n.r.) este prezentată ca o măsură de îmbunătățire a accesului la servicii medicale. Totuși, aceasta nu abordează problemele structurale ale sistemului și implică o serie de riscuri serioase”, se arată în scrisoare.
Aceasta adaugă că taxa „deși simbolică, reprezintă o sursă de venit pentru unitățile medicale, având o importanță deosebită pentru cele din zonele îndepărtate.” De exemplu, pentru Spitalul Universitar „Sf. Ekaterina” din Sofia, pierderea anuală de venit cauzată de această reducere este estimată la aproximativ 40.000 de leva (20.451 de euro), potrivit presei bulgare.
Sistemul de sănătate al Bulgariei este atât de deficitar încât mulți pacienți deja plătesc din propriul buzunar. „Cu 34% din cheltuielile totale de sănătate, plățile directe — în principal pentru medicamente și servicii care nu sunt incluse în pachetul de beneficii — sunt cele mai ridicate din UE, unde media este de 15%”, potrivit unui raport OECD din 2023.
(Citește și: ”Bulgaria a solicitat oficial rapoarte de convergență pentru adoptarea euro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
