Președintele Nicușor Dan a afirmat, vineri, că Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 rămâne unul dintre „cele mai dureroase” momente din istoria post-decembristă,iar Justiția are datoria de a face lumină în acest dosar, a declarat vineri președintele Nicușor Dan, care a depus o coroană de flori pentru a onora victimele și toți protestatarii din urmă cu 35 de ani.
„Nici până astăzi, după 35 de ani, Justiția nu a pronunțat o hotărâre definitivă în dosarul Mineriadei. Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe. Justiția are datoria de a face lumină nu doar pentru a identifica și sancționa vinovații, ci și ca un gest obligatoriu de respect față de dreptul societății românești de a cunoaște adevărul. Nu-i vom uita niciodată pe cei care au avut curajul să lupte pentru democrație și libertate, pe toți cei care au pus aceste idealuri mai presus de propriile vieți”, a scris șeful statului, vineri, pe Facebook.
Evenimentele violente din 13 – 15 iunie 1990, cunoscute cu numele de Mineriada din 13-15 iunie 1990, și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă.
Manifestațiile anticomuniste din piață erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naționale și împotriva președintelui Ion Iliescu și începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piața Universității.
Ion Iliescu, internat la ATI în Spitalul SRI
Fostul președinte Ion Iliescu, acuzat de crime împotriva umanității în Dosarul Mineriadei din 1990, se află internat la Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu (spitalul SRI), după ce luni s-a prezentat singur pentru efectuarea unor investigații.
Starea sa de sănătate s-a înrăutățit, ceea ce aimpus internarea sa, iar ulterior a fost mutat la secția ATI și pus pe oxigen.
Situația medicală a fostului președinte Ion Iliescu impune menținerea internării acestuia în Secția de terapie intensivă, unde beneficiază de îngrijiri medicale avansate, sub supravegherea unei echipe medicale multidisciplinare, a informat, vineri, Spitalul SRI.
„Situația medicală a domnului Ion Iliescu impune menținerea internării în secția de terapie intensivă, unde beneficiază de îngrijiri medicale avansate, sub supravegherea unei echipe medicale multidisciplinare. Facem precizarea că este vorba despre un pacient foarte fragil, cu multiple boli cronice asociate. Starea generală se menține staționară, în continuare cu necesar de oxigen”, a transmis unitatea sanitară.
Ion Iliescu, acuzat de crime împotriva umanității – 4 persoane ucise prin împușcare, 1.300 rănite
Ion Iliescu, cel care i-a chemat pe mineri pentru a dispersa protestele din Piața Universității, este acuzat de crime contra umanității, în acest caz ce nu a fost soluționat în cei 35 de ani care au trecut de la Mineriadă.
Anul trecut, lui i s-au prezentat acuzațiile la domiciliu, în prezenţa avocatului, întrucât fostul președinte a invocat vârsta înaintată (94 de ani) şi starea precară de sănătate. Ion Ilescu a refuzat audierea în dosar.
O echipă de anchetatori de la Parchetul General a mers atunci la locuinţa lui Ion Iliescu, pentru a-l anunţa pe fostul preşedinte că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
Principalele acuzații ce i-au fost aduse lui Ion Iliescu:
- Ordonarea reprimării violente a protestatarilor: Ion Iliescu a dat ordinul pentru evacuarea în forță a manifestanților pașnici din Piața Universității, folosind atât forțe ale Ministerului de Interne, Armatei, SRI, cât și peste 10.000 de mineri și muncitori aduși din diverse zone ale țării.
- Chemarea minerilor la București: Iliescu este acuzat că a chemat explicit minerii pentru a „restabili ordinea”, iar ulterior le-a mulțumit public pentru „conștiința civică”
Reprimare sistematică și abuzuri grave, cazurile documentate în dosar:
- 4 persoane ucise prin împușcare
- 2 cazuri de viol
- peste 1.300 de persoane rănite fizic și psihic
- peste 1.200 de persoane reținute ilegal, supuse la tratamente inumane, inclusiv execuții simulate și gazare colectivă
Sondaj INSCOP: Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990
Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, conform unui Barometru INSCOP.
Declară că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990 în proporţii semnificativ mai mari decât media populaţiei: votanţii PNL (71%), PSD (63%), USR (62%), bărbaţii (64%), persoanele cu vârsta de 45-59 de ani (67%) şi peste 60 de ani (72%), cei cu studii superioare (72%) şi locuitorii din urbanul mare (peste 60%).
Declară că nu ştiu ce s-a întâmplat acum 35 de ani pe 13-15 iunie în proporţii mai mari decât media populaţiei în special: votanţii AUR (60%), persoanele cu vârsta de 18-29 de ani (76%) şi cele cu vârsta între 30-44 de ani (62%) cele cu educaţie primară (60%) şi locuitorii din mediul rural (52%).
”Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puţin peste jumătate dintre români. Mai mult, se observă diferenţe semnificative de cunoaştere pe diverse categorii de populaţie. Peste 70% dintre votanţii PNL şi peste 60% dintre votanţii PSD şi USR declară că ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanţii AUR declară că nu ştiu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani. De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie. Pe de altă parte, 68% dintre votanţii AUR şi 64% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până când ameninţările ar dispărea. În contrast, doar 30% dintre votanţii PSD declară că ar participa la asemenea proteste. Raportat la totalul populaţiei, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile. Dimensiunea acţională a apărării drepturilor şi libertăţilor prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepţia asupra prezentului, motivaţiile izvorâte din cunoaşterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile. Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educaţiei cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice şi a unei societăţi reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăşi fundamentele regimului nostru democratic”, a explicat Remus Ştefureac, director executiv al INSCOP Research.
(Citește și: Dosarul Mineriadei / Audierea inculpaților rămași în viață – după 35 de ani de la reprimarea în forță a protestelor din Piața Universității)
****
Urmărește-ne pe Google News
