Rata anuală a inflației a crescut puternic în luna mai, la 5,45%, de la 4,86% în aprilie, peste mediana consensului sondajului Bloomberg de 5,3% și peste estimarea economiștilor de la Erste Bank și ING Bank.
În ritm lună/lună, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată presiuni inflaționiste încă puternice în economie, cu un plus de 0,46% al indicelui prețurilor de consum (IPC) în luna mai, după un plus de doar 0,07% în ritm lună/lună în aprilie.
Majorarea peste așteptări a ratei anuale a inflației IPC a venit ca urmare a scumpirii semnificative a alimentelor și a serviciilor, care au înregistrat avansuri lună/lună de 0,9%, respectiv 0,6%, luna trecută. Creșterea semnificativă a ratei anuale este explicată și de un efect de bază puternic negativ, în contextul în care, în luna mai 2024, inflația lună/lună a fost de -0,11% (scăderea din mai 2024 a ieșit din calcului ratei anuale).
Deprecierea cursului de schimb a scumpit importurile de alimente și serviciile legate de euro. Impactul în inflație, între 0,2 și 0,3 puncte procentuale
Pe partea produselor alimentare, fructele s-au scumpit cel mai puternic în luna mai, cu 6,4%, cu o influență semnificativă asupra ratei lunare de 0,9% la alimente. Legumele și conservele de legume, care s-au scumpit cu 1,7% în mai față de aprilie, au avut la rândul lor o influență semnificativă asupra creșterii peste așteptări a ratei anuale de scumpire a alimentelor.
Creșterea semnificativă a prețurilor la bunuri alimentare și servicii a venit ca urmare a deprecierii leului în debutul lunii mai, când cursul de schimb euro/leu a crescut de la 4,97 lei la un maxim de 5,1 lei. În prezent, cursul s-a stabilizat și se află în jurul valorii de 5,02-5,03 lei/euro. Deprecierea a venit pe fondul crizei electoralo-guvernamentale din debutul lunii mai.
Notă: Amintim că deficitul comercial al României în sectorul alimentar s-a adâncit în primele patru luni, importurile ajungând la aproape 4,02 mld. euro, în creștere cu 4,5%, ritm mult superior celui cu care au crescut exporturile de bunuri alimentare, de +0,4%, până la 2,25 mld euro. Practic, importăm alimente de două ori mai mult decât exportăm.
Pe zona de servicii, unde rata lunară a fost de 0,62%, scumpirile semnificative sunt tot la servicii unde facturile sunt legate în mod tradițional de euro: de exemplu serviciile de telefonie s-au scumpit în luna mai față de luna aprilie cu o rată de 1,92%. Chiriile s-au scumpit la rândul lor cu 1,13% în mai față de aprilie, în timp ce serviciile de igienă și cosmetică (unde produsele utilizate sunt tot majoritar din import) s-au scumpit lunar cu 0,99%.
Procesul dezinflaționist s-a împotmolit. Urmează taxele și eliminarea plafonărilor, cu potențial inflaționist
În același timp, rata anuală a inflației de bază (CORE) a accelerat la 5,44% în luna mai, de la 5,28% în luna aprilie, de asemenea sub influența efectului de bază.
Inflația anuală la alimente a urcat astfel semnificativ în luna mai, de la 5,6% în aprilie la 6,5% în mai (prețul cartofilor iese de asemenea în evidență cu +9,9% lună/lună), în timp ce rata inflației anuale servicii a fost de 7,0%. La bunuri nealimentare, rata anuală a accelerat și ea, ceva mai lent, la 4,0% de la 3,53% în aprilie.
În ceea ce privește inflația la alimentele de bază, aceasta a crescut la 5,1% anual în mai, de la 4,9% anterior. Pentru bunurile nealimentare de bază a scăzut la 4,8% de la 5,2%, iar pentru servicii s-a accelerat la 6,5% de la 6,1%, conform calculelor Erste, care estimează că inflația CORE2 ajustat va încheia anul 2025 la 5,0% anual.
Vlad Ioniță, analist Erste Research și BCR Cercetare, punctează că riscurile privind traiectoria viitoare a inflației sunt în mare parte „orientate în sus”, având în vedere eliminarea de la 1 iulie a plafonării prețurilor la electricitate și a adaosurilor comerciale pentru alimentele de bază.
„Estimarea noastră de 4,0% inflație anuală la final de 2025 va fi, cel mai probabil, revizuită în sus dacă aceste modificări vor fi implementate fără măsuri compensatorii. Este de așteptat ca săptămâna viitoare să aducă mai multă claritate în acest sens”, punctează Ioniță.
BNR ia în calcul o majorare de 15% a prețurilor la electricitate – Probabil prea optimistă
Potrivit acestuia, prognoza de inflație actuală a BNR ia în calcul o majorare de 15% a prețului la energie electrică începând cu iulie.
„Pe baza prețurilor actuale afișate de principalii furnizori de electricitate, această creștere ar putea fi semnificativ mai mare. De asemenea, având în vedere că prognoza actuală are ca dată limită finalul lunii aprilie, este foarte probabil ca BNR să nu fi luat în calcul o depreciere mai rapidă a cursului valutar. Considerăm că este posibilă o revizuire în sus a estimării de 4,6% pentru inflația anuală de la finalul acestui an, în următorul exercițiu de prognoză (al BNR). Raportul va fi prezentat în august”, mai adaugă Vlad Ioniță, analistul Erste/BCR.
La rândul său, Ștefan Poșea, economist ING Bank România, punctează că perspectiva pentru evoluția inflației este incertă din cauza viitoarelor facturi la energie, a pachetului fiscal încă nefinalizat și a deprecierii recente a leului în raport cu euro. ING și-a majorat deja prognoza de inflație la o rată anuală de 6% la final de an.
„În acest moment ne-am actualizat prognoza de inflație pentru finalul anului la 6,0%, de la 5,0% anterior. De acolo anticipăm o inflație care va scădea gradual la 4,3% până în decembrie 2026. Ca riscuri la adresa prognozei, variatele măsuri din pachetul fiscal ar putea să producă atât forțe inflaționiste cât și deflaționiste, cu un ușor efect net inflaționist pe termen scurt. Între timp, o amplificare a riscurilor geopolitice ce provin din evenimentele recente din Orientul Mijlociu ar putea anula o parte din efectele pe scădere a inflației ce au venit din reducerea din acest an a prețurilor la țiței”, mai adaugă analistul ING.
ING anticipează doar o scădere de dobândă de la BNR în 2025. Inflația are caracter structural în România
ING și-a actualizat și prognoza pentru evoluția dobânzilor, anticipând acum o singură scădere de dobânzi, de 25 de puncte de bază, de la Banca Națională a României. Dobânda-cheie a BNR este acum la 6,50%, iar scăderea ar putea veni la ședința din noiembrie a băncii centrale.
„Există riscuri și pentru noi amânări către 2026. O traiectorie fiscală credibilă, lipsa unui downgrade al ratingului suveran, lipsa unor noi surprize negative pe inflație și continuarea procesului de relaxare monetară din partea Rezervei Federale din SUA, a Băncii Centrale Europene și din partea Băncii Naționale a Poloniei sunt factorii cheie care ar permite o relaxare a politicii monetare în România”, mai spune Ștefan Poșea.
Totodată, Vlad Ioniță punctează cu privire la deciziile BNR că evoluția inflației de bază (CORE) va cântări mai mult în deciziile de politică monetară în perioada următoare.
„Datele din mai ar putea depăși ușor așteptările BNR. Considerăm că o reducere a ratei dobânzii în august este discutabilă și se va produce doar dacă condițiile de piață și evaluarea inflației o vor permite. Probabilitatea unei decizii de reducere în octombrie sau noiembrie este mai ridicată, dar în continuare dependentă de date. Politica fiscală rămâne un factor-cheie pentru BNR, alături de deciziile altor bănci centrale din regiune și ale BCE”, afirmă Ioniță.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat luna trecută că BNR nu poate să facă o scădere a ratelor de dobândă până când dobânzile din piață nu scad sub rata de politică monetară a BNR, de la 6,5%. În prezent, dobânzile ROBOR sunt la niveluri superioare.
(Citește și: ”Economia României văzută cu ochii lui Mugur Isărescu: incertitudinea devine indicator de lucru – de la inflație și cauzele ei la aterizarea economiei și la severe dezechilibre macro”)
(Citește și: ”Monologul guvernatorului în fața clasei politice: cele 2 săptămâni de tumult pentru piețele românești – despre reforme, FMI și recesiune”)
***
Urmărește-ne pe Google News
