Armata Română ar trebui să poată respinge un eventual atac al Rusiei, până în 2034. Cum?

Uniunea Europană a început, în sfârșit, să ia în serios amenințarea Rusiei și să-și creeze o strategie proprie, dincolo de sprijinul american indispensabil. De la achiziții, la industria de apărare și la factorul uman, toate sunt așezate pe baza unor scenarii care urmăresc ritmul în care Rusia se înarmează și scenariile la care trebuie să poată reacționa.

Nu lipsesc alocările financiare: Comisia Europeană a anunțat miercuri că termenul limită pentru implementarea PNRR-urilor nu va fi prelungit, iar banii necheltuiți vor putea fi direcționați către proiectele de creștere a securității.

România ar trebui, în contextul scenariilor discutate atât la nivelul UE cât și al NATO, să poată respinge, la nivelul anului 2034, un eventual atac rusesc. Cum? O analiză, pe mai multe paliere, mai jos:

• Planurile și prognozele Armatei Române este că forțele militare trebuie să fie capabile să respingă un eventual atac al Rusiei până în 2034.

• După doi ani de război la granița. Armata României este mai slabă decât era în 2022, conform site-ul de specialitate Global Firepower.

• Pentru ca armata să respingă o eventuală agresiune, Ministerul Apărării Naționale (MApN) ar putea avea între 2026 și 2034 un buget de peste 13 miliarde de euro.

• Singurul plus al Armatei Române este cel al pregătirii soldaților.

• Marile minusuri sunt cele legate de forțele navale sau de producerea și doborârea dronelor kamikaze.

• În schimb, achizițiile pentru apărarea antiaeriană sunt fixate pe doborârea rachetelor și a avioanelor. Dronele kamikaze au fost uitate.

În 2025, România a coborât patru poziții față de anul anterior în ceea ce privește al puterii (oameni și dotări) armatelor naționale.

Astfel, România a ajuns până pe locul 51 din 145 de țări, cu un indice al puterii (Power Index) de 0,8984 în clasamentul realizat de Global Firepower. ​În 2022, România era pe locul 38.

Această scădere a fost influențată, conform analizei site-ului de specialitate de factori precum lipsa elicopterelor de atac și a obuzierelor, în ciuda unei infrastructuri feroviare bine dezvoltate și a unui număr adecvat de corvete, fregate și nave anti-mină. ​

În cadrul țărilor NATO, România a coborât de pe locul 14 pe locul 17 în acest clasament.

Practic, singurul capitol la care țara noastră stă bine este infanteria ușoară. Altfel spus este vorba de numărul soldaților și a echipamentelor pe care le au aceștia.

Plusul uman

România număr în acest an 81.300 de soldați activi, cu o creștere de 0,4% față de anul precedent, 2024. Personalul în rezervă a crescut și el cu 0,3% în 2025 și a ajuns la 55.000.

Ca o comparație cu Ungaria, stat de două ori mai mic decât România ca populație (18,1 milioane de români versus 9,8 milioane de maghiari), statul vecin are doar 41.000 de soldați activi și 20.000 de rezerviști.

Minusurile din dotări

Dacă la capitolul uman, România nu stă rău nici când se face o comparație cu marile puteri economice din Europa, când vine vorba de partea logistică, țara noastră stă foarte prost, mult și sub nivelul unor țări din Africa. Spre exemplu, sub România în clasamentul celor de la Global Firepower se află Etiopia. Române depășește Etiopia doar datorită armatei umane.

Cauzele care au slăbit armata

Curs de guvernare a discutat în această lună cu mai multe cadre de conducere ale Armatei Române și specialiști independenți. Concluzia fost că Armata Română stă prost din punct de vedere al dotărilor din două motive.

Mai întâi este vorba de perioada post-Revoluție, când între 1989 și 2004, s-au oprit sau limitat producția unităților militare comuniste. 

Apoi, a urmat aderarea la NATO din 2004. „În acel moment, partenerii NATO, în special Statele Unite, au cerut României să aibă o armată ușoară și să contribuie cu forțe de infanterie la misiunile NATO, ceea ce țara noastră a făcut și până la acel moment. Astfel, s-a mers pe instruirea soldaților români la standarde NATO”, ne-a explicat un fost ministru al Apărării.

„Sunt în jur de 10.000-15.000 de militari care au participat la exerciții și în teatre de război, în misiuni internaționale. Acești oameni pot face față oricând unui conflict. Dacă este să ne uităm doar la număr și la pregătire, eu cred că Armata Română stă bine sau măcar acceptabil”, ne precizează și specialistul Claudiu Degeratu.

După finalul războiul din Ucraina, România ar trebui să poată să oprească Rusia

Indiferent dacă NATO va mai fi susținută activ de SUA sau Europa va trebuie să-și securizeze granițele în fața Rusiei, scenariile de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) prevăd ca Armata Română să fie la standarde superioare celei din Ucraina, asta până în 2034.

„Rusia a avut nevoie de 8 ani între prima invazia din Ucraina din 2014 și cea din 2022. Cred că va avea nevoie de cel puțin încă opt ani pentru a-și reveni, chiar dacă s-ar semna o pace în acest an sau în 2026”, ne-a explicat un reprezentant al MApN.

Practic, Armata Română are un interval de aproape un deceniu pentru a se pune la punct cu dotări militare de ultimă generație care să respingă o eventuală agresiune a Rusiei în situația în care Ucraina ar fi controlată – măcar poiltic – de la Moscova.

Investițiile

România a început un program de înzestrate al armatei în 2018. Asta după ce un an înainte, în primul mandat de Președinte al SUA, Donald Trump a atras atenția partenerilor europeni că nu respectă angajamentul de a aloca minimum 2% din produsul intern brut pentru armatele naționale.

Obligativitatea ca statele membre NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare a fost stabilită în 2014, la Summitul NATO din Țara Galilor.

Comisia Europeană a stabilit în acest un program rapid de întărire a armatelor UE prin creșterea cheltuielilor cu apărarea cu încă 1,5% din PIB pentru statele membre. 

Altfel spus, România ar putea aloca din 2026, minimum 3,5% din PIB. Cu un PIB care ar trebui să ajungă la 382 de miliarde de euro în 2025 și să treacă de 400 de miliarde până în 2030, rezultă că bugetul pentru apărare va fi anual de peste 13 miliarde de euro.

Între 30% și 50% din acest buget se va duce exclusiv pe programe noi de dotări.

„Și anul trecut și anul acesta, peste 30% din buget este destinat înzestrării. În momentul de față în cadrul Ministerului Apărării Naționale sunt peste 70 de programe de înzestrare iar anul acesta cred că vom mai semna 10 programe importante. Este de elemente care țin de echiparea militarilor, echipamente militare individuale, de detecție, patrulă, armament individual”, afirma recent Angel Tîlvăr, ministrul MApN, la o întâlnire cu presa.

Cum va arăta Infanteria Mecanizata

Una dintre achizițiile importante făcute de Armată, în 2023, este cumpărarea a 54 de tancuri americane Abrams.  Acordul inițial este evaluat la aproximativ 1 miliard de euro (1,07 miliarde de dolari)”.

Infanteria va primi și transportoare blindate pentru soldați de tip Piranha V. Armata cumpără acest tip de transportor încă din 2020, iar în 2023 a comandat producătorului multinațional General Dynamics European Land Systems încă 150 de mașini de transport de trupe.

Infanteria va achiziționa și autoturisme blindate tactice de tip ușor pentru tot spectrul acțiunilor militare (ATBTU). Este vorba de vehicule blindate de tip SUV.

În noiembrie 2024, turcii de la Otokar au primit de la MApN un contract multianual în valoare de 4,26 miliarde de lei (aproximativ 857 milioane de euro) pentru furnizarea a 1059 de autovehicule 4×4 tactice blindate de tip ușor COBRA II.

Infanteria mecanizată va fi dotată și cu mașini de luptă pe șenile (MLIS). Este un program de achiziții în două etape, 2023-2031 și după 2031. 298 de MLI vor ajunge în dotarea armatei. Valoarea estimată este de 2,995 miliarde de euro.

Un alt program constă în achiziția, până în 2028, a cinci sisteme obuzier calibru 155 mm de nivel batalion autopropulsat, la o valoare estimată de 1,923 miliarde de dolari.

România a cumpărat, anul trecut, și rachete antitanc într-un acord-cadru pe 4 ani. Valoarea totală a achiziției se ridică la peste 358 milioane lei plus TVA. Acordul-cadru a fost semnat cu compania Eurospike GmbH din Germania. Furnizorul va livra rachete model Spike LR2, de generația a 5-a, conceput de israelienii de la Rafael.

În plus, este derulat un program pentru achiziționarea a 16 vehicule amfibii de asalt din SUA pentru Regimentul 307 de Infanterie Marină

Flota nu va primi multe dotări

Investițiile în dotări nu vor îmbunătăți prea mult starea Flotei României. După anularea, în 2023, a contractului pentru vasele de tip „corvete”, conducerea MApN nu intenționează să reia licitația, conform informațiilor Curs de Guvernare.

În acest moment, singurele dotări pe care le vor primi forțele navale sunt:

Două nava de patrulare maritimă de tip OPV

Trei nave purtătoare de rachete (NPR) modernizate cu rachete NSM

Nave, două la număr, de tip „vedetă” de intervenție pentru scafandri  2 nave.

A fost lansat totodată și un program de modernizare și dotare cu armament a celor două fregate T22R.

La aceste se vor adăuga și navele vechi: Fregata Mărășești, două corvete vechi din clasa Tetal-II.

Aviația trece la avioane americane

​În februarie 2025, Forțele Aeriene Române dețineau un total de 33 de avioane F-16 Fighting Falcon.

17 aeronave achiziționate din Portugalia, alocate Escadrilei 53 Vânătoare de la Baza 86 Aeriană Borcea. ​ 16 aeronave achiziționate din Norvegia, alocate Escadrilei 48 Vânătoare de la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii. ​

Forțele Aeriene Române vor dispune de un total de 49 de avioane F-16 până în 2026-2027.

Cea mai costisitoare achiziție pe care Ministerul Apărării o pregătește este însă cea de dotare a Forțelor Aeriene cu avioane de luptă din generația a V-a și anume F-35.

În schimbul a 6,5 miliarde de dolari, România a comunicat guvernului Statelor Unite că vrea să cumpere 32 de avioane de acest tip, adică două escadrile. Teoretic, primele avioane ar putea să fie livrate Armatei de producătorii americani în 2030.

Aviația va primi și două elicoptere Airbus H215M cu capabilități de luptă la suprafață care vor intra în dotarea Forțelor Navale (valoare 823 milioane de lei).

Aparatele de zbor au nevoie și de dotări de foc.

Astfel, MApN va achiziționa, de asemenea, 186 de rachete aer-aer, dirijate prin radar, cu rază medie de acțiune, de tipul AIM-120 AMRAAM, special configurate pentru aeronavele F-16.

Tot pentru F-16, un alt program constă în achiziția a 292 de rachete aer-aer, dirijate prin infraroșu, cu rază scurtă de acțiune. Valorile estimate sunt de 372 și 239 milioane de dolari.

Apărarea antiaeriană va vâna rachete, ar putea rata dronele

O mare parte din programele de înzestrare ale Armatei privesc și dotarea cu sisteme defensive de rachete.

„Probleme acestor sisteme este că nu știu cât de pregătite sunt pentru drone. Războiul din Ucraina a demonstrat că apărarea antiaeriană trebuie să oprească dronele, nu doar rachetele”, ne-a declarat un expert în domeniu.

România are deja propriul sistem antiaerian Patriot. Primul sistem a devenit operațional în 2021. Până în 2029 ar trebui să fie operaționale șapte sisteme de acest tip. valoarea contractului semnat în 2020 a fost de 3,9 miliarde de dolari.

Ministerul Apărării a demarat la sfârșitul anului 2022 procesul de achiziție, pentru început, a 18 sisteme de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD. Acestea sunt sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică şi foarte mică de acțiune. Valoarea estimată este de 4,2 miliarde de euro, iar derularea se va realiza în două etape, prima între 2023-2030 și a doua după 2030.

O altă achiziție pregătită de MApN, care vizează tot apărarea antiaeriană, este cea de sisteme de rachete cu rază foarte scurtă de acțiune, portabile MANPAD (Man-Portable Air-Defence Systems).

Încă din 2022, MApN și-a propus să cumpere 231 de sisteme MANPAD cu aproape 800 de milioane de euro.

Pe lângă acestea, Ministerul Apărării a realizat un acord interguvernamental (G2G) cu Coreea de Sud și va cumpăra pentru circa 97 milioane de dolari 54 de sisteme de rachete antiaeriene portabile Manpads de tip Chiron.

Aceste dotări se adaugă la:

Sistemele vechi de rachete sol-aer cu bătaie medie HAWK care asigură apărarea împotriva atacurilor cu avioane, a rachetelor de croazieră şi cu alte vehicule aeriene ce evoluează la înălţimi mici şi medii. Sistemul a fost achiționat în perioada 1994 -1999,

Sistemele sovietice S-75 M3 „Volhov” destinate apărării aeriene cu baza la sol împotriva atacurilor cu avioane, rachete cu aripi, aerostatelor automate în derivă şi a altor tipuri de ţinte aeriene.

Stagiul militar ar putea fi schimbat

După unele analize ale MApN, armata terestră ar avea nevoie de 100.000 de soldați, față de cei 81.000 de acum.

Aceste estimări au fost confirmate încă de anul trecut de ministrul Apărării. „Ne propunem să creștem numărul de militari în Armata Română de la 80.000 la 100.000, ținând cont de situația complexă de la frontierele noastre. Dar acest lucru depinde și de bugetul disponibil și de oportunitățile pe care le avem”, a declarat ministrul Tîlvăr într-un interviu pentru Antena 3.

Deficitul de 20.000 de persoane al Armatei Române este explicat de numărul celor care au demisionat din armată a crescut constant în ultimii ani. În schimb, interesul tinerilor pentru cariera militară a scăzut semnificativ. Așa că militarii care s-au pensionat nu au mai putut fi înlocuiți cu noi cadre.

Șefii Armatei Române au susținut constant că legislația stagiului militar, și nu numai, trebuie schimbată.

De altfel, un proiect de lege înregistrat în parlament, realizat împreună cu MApN, prevede introducerea stagiul militar voluntar. El va fi prevăzut pentru femei și bărbați cu vârste între 18 şi 35 de ani, pe o perioadă de patru luni, cu stimulente financiare.

România ar putea rămâne în urmă la războiul dronelor

Chiar și cu aceste investiți pe hârtie, România nu va fi pregătita pentru a produce drone sau pentru a le doborî.

„Programele de achiziție în domeniu ale României s-au îndreptat spre drone de mari dimensiuni, care sunt un fel de mini elicoptere. După cum se vede în Ucraina, dronele kamikaze sunt poate mai importante. Ele trebuie doborâte ieftin, pentru că producția uneia este ieftină, fără a se folosi rachete de zeci de mii de euro”, ne-a declarat un responsabil MApN.

În 2023, MApN a semnat contractul cu firma turcească Baykar pentru cele 18 drone din cele trei sisteme, iar la cererea Europa Liberă, Ministerul a precizat că acestea vor avea încorporat și armamentul din configurația standard.

S-a mai început și dotarea structurilor de forțe (aeriene și terestre) cu sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord Watchkeeper. Acestea sunt destinate culegerii de date și informații de interes militar, bruiajului electronic și loviturilor aeriene asupra forțelor de suprafață, respectiv terestre și navale ale inamicului. Firma contractată este compania israeliană Elbit Systems Ltd.

Armata a mai comandat și un sistem de lovire cu muniții de tip loitering. Aici ar putea intra producția de drone kamikaze.

(Citește și: ”Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce?”)

***