Pe 21 mai, J.D. Vance, vicepreședintele Americii, a descris dezvoltarea Inteligenței Artificiale drept o „cursă a înarmărilor” cu China. Dacă America ar face o pauză din cauza preocupărilor legate de siguranța AI, a spus el, s-ar putea trezi „sclavă a AIcontrolată de RPC” (Republica Populară Chineză). Ideea unei confruntări între superputeri care va culmina cu un moment de triumf sau înfrângere circulă la Washington și nu numai, scrie The Economist.
Luna aceasta, șefii OpenAI, AMD, CoreWeave și Microsoft au făcut lobby pentru o reglementare mai permisivă, prezentând AI ca esențială pentru menținerea hegemoniei globale a Americii. Pe 15 mai, președintele Donald Trump a negociat un acord privind AI cu Emiratele Arabe Unite, care, potrivit lui, va asigura „dominanța americană în domeniul IA”. America intenționează să cheltuiască peste 1 trilion de dolari până în 2030 pentru centre de date destinate modelelor AI.
„Momentul DeepSeek” din ianuarie, când firma chineză a prezentat un model de limbaj extins (LLM) care egala capacitățile unui model OpenAI, a confirmat că China este pe urmele Americii. Cu toate acestea, o recentă reuniune a conducerii Partidului Comunist sugerează că se pregătește pentru un alt tip de cursă strategică. „Firmele americane se concentrează pe model, dar actorii chinezi pun accentul pe aplicarea practică a AI”, spune Zhang Yaqin, fost șef al Baidu, un gigant al tehnologiei.
Acest accent pe aplicații practice – în fabrici și pentru consumatori – este modul în care China a preluat conducerea în comerțul electronic și plățile electronice. Pe 19 mai, Jensen Huang, șeful Nvidia a avertizat că America ar putea rămâne din nou în urmă. Dacă firmele americane nu vor concura în China în timp ce aceasta construiește un „ecosistem bogat”, tehnologia și leadershipul chinez „se vor răspândi în întreaga lume”, a declarat el.
Viziunea Americii, mai abstractă
Viziunea Americii asupra AI este adesea abstractă și hiperbolică. Se așteaptă ca LLM-urile să egaleze abilitățile cognitive ale oamenilor, iar susținătorii acestei teorii cred că acest prag al inteligenței artificiale generale (AGI) va fi depășit în câțiva ani. Sam Altman, șeful OpenAI, consideră că următorul pas ar putea fi sistemele superinteligente care depășesc abilitățile umane în sarcinile cognitive. Faptul de a fi primul care dezvoltă un model capabil să se îmbunătățească recursiv (unii numesc acest lucru „decolare”) poate crea un avantaj decisiv comparabil cu faptul de a fi primul care dezvoltă bomba nucleară. Barath Harithas, de la CSIS, un grup de reflecție, observă că planificatorii americani consideră că „prima țară care va obține coroana AGI va inaugura o dinastie de 100 de ani”. Controlul american asupra exporturilor de semiconductori are rolul de a se asigura că China va rămâne pe locul al doilea.
Este adevărat că și unii antreprenori chinezi cred în cursa înarmărilor. Liang Wenfeng, fondatorul DeepSeek, a făcut din dezvoltarea AGI misiunea companiei sale și consideră că aceasta ar putea fi realizată în doar doi ani. Mai puțin cunoscut este faptul că guvernul mizează pe o abordare diferită.
Realizările ui Liang i-au adus o întâlnire cu Li Qiang, prim-ministrul chinez, în ianuarie. Dar, câteva zile mai târziu, un vicepremier responsabil cu eforturile științifice ale partidului a părut să respingă abordarea americană, afirmând: „China nu va urma orbește tendințele și nu se va angaja într-o concurență internațională neîngrădită”.
Luna trecută, Qiushi, cea mai influentă revistă a Partidului Comunist, a descris AGI ca un instrument „pentru promovarea înțelegerii umane și transformării lumii”.
În China, termenul pentru AGI, „tongyong rengong zhineng”, se referă de obicei la o „AI cu scop general” care este aplicată și are multiple utilizări, mai degrabă decât la conceptul occidental de sistem suprauman sau de autoîmbunătățire.
Direcția trasată de Biroul Politic al Partidului Comunist
În aprilie, Biroul Politic al partidului s-a reunit pentru a doua sesiune de studiu dedicată AI (prima a avut loc în 2018). În cadrul reuniunii, Xi le-a spus subalternilor săi că China ar trebui să se concentreze pe modul în care aceasta poate fi aplicată în utilizările cotidiene: mai degrabă ca electricitatea decât ca armele nucleare. Peste zece cercetători și oficiali guvernamentali de seamă și-au exprimat scepticismul cu privire la capacitatea de raționament a LLM-urilor. Wu Zhaohui, fost ministru al științei și actual vicepreședinte al unui think-tank de stat, sugerează că China trebuie să exploreze diferite căi către AGI.
„În timp ce liderii americani din domeniul tehnologiei prezintă adesea AI cu aspirații utopice, guvernul chinez pare mai concentrat pe utilizarea acesteia pentru a rezolva probleme concrete, precum creșterea economică și modernizarea industrială”, spune Karson Elmgren de la RAND.
Raportul anual de activitate al guvernului din martie menționează o nouă campanie numită „AI+”, care acordă prioritate firmelor care adoptă AI în operațiunile lor existente, inclusiv în instalațiile fizice care utilizează roboți automatizați. Aceasta imită campania „Internet+” de acum zece ani, care viza crearea unei economii digitale de consum mai sofisticate decât cea occidentală.
Această abordare orientată spre aplicații reflectă o lipsă de talente și cipuri în domeniul AI, sau „teoria de bază și tehnologiile cheie”, a declarat Xi în aprilie. „Trebuie să facem față acestui decalaj.” Liu Zhiyuan, de la Universitatea Tsinghua, a comparat abordarea Chinei cu un argument din „Despre războiul prelungit”, o serie de prelegeri susținute de Mao Zedong în 1938: un adversar slab poate obosi unul puternic și îl poate învinge. Pe 8 mai, Qiushi a publicat un articol semnat de Tang Jie, tot de la Universitatea Tsinghua, în care se pleda pentru ca China să urmeze rapid inovațiile americane, concentrându-se pe crearea de aplicații mai ieftine și mai rapide.
Strategia emergentă a Chinei în domeniul AI pare să aibă două părți. Una este de a submina monopolul american asupra AI avansate, prin replicarea inovațiilor occidentale și publicarea gratuită a modelelor, sau „open source”, așa cum a făcut DeepSeek. Ideea este că valoarea generată de AI va reveni celor care o aplică, nu creatorilor modelelor.
TikTok, model de abordare strategică
Până la apariția AGI, China va fi într-o poziție mai bună decât America, cu „aplicații sociale robuste, motoare de căutare, agenți și hardware”, potrivit lui Kai-Fu Lee, un important antreprenor din Beijing. El susține că, prin acumularea timpurie de utilizatori și date, aplicațiile chinezești pot construi un „șanț” pe care concurenții occidentali vor avea dificultăți să-l treacă, așa cum a făcut aplicația video TikTok.
Pe lângă eforturile de a implementa AI mai rapid și mai ieftin, există și o încercare de a crea proiecte ambițioase care să ocolească pariul de trilioane de dolari al Americii pe LLM. „Dacă ne limităm la a urma calea bine bătătorită a Americii – putere de calcul, algoritmi, implementare – vom rămâne mereu în urma lor”, a declarat Zhu Songchun, directorul Institutului pentru Inteligență Artificială Generală din Beijing, un laborator de stat dedicat AI, într-un discurs susținut luna trecută. În aprilie, guvernul din Shanghai a oferit finanțare cercetătorilor care avansează către AGI folosind noi tipuri de arhitecturi, cum ar fi modele care interacționează cu lumea reală prin imagini, altele care pot controla computerele cu mintea sau algoritmi încă teoretici pentru a emula creierul uman.
Va funcționa abordarea Chinei? Un nou studiu al FMI concluzionează că AI ar putea stimula economia americană cu 5,6% în zece ani, comparativ cu 3,5% pentru China, în mare parte deoarece sectorul serviciilor relativ mic al Chinei înseamnă că, chiar dacă AI se răspândește rapid în sectorul manufacturier, creșterea productivității este limitată.
Cu toate acestea, este clar că China accelerează pe o altă cale. Un semn în acest sens este Apple: pentru a inversa declinul veniturilor sale în China, compania are nevoie disperată de un partener local care să furnizeze serviciile de AI pe care clienții le așteaptă acum. Însă guvernul american ar putea să o împiedice să facă acest lucru. Fără aplicații locale de AI, produsele tehnologice americane, precum iPhone, riscă să devină produse de mâna a doua în China și, probabil, în timp, și în alte părți.
(Citește și: „Cel mai mare campus AI din afara SUA se va construi în Abu Dhabi. Emiratele Arabe Unite vor avea acces la peste 500.000 de microcipuri avansate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
