România are nevoie de „o schimbare fundamentală”, în limitele statului de drept, a declarat Nicușor Dan, în discursul rostit după depunerea jurământului de președinte, luni, în ședința solemnă a Parlamentului.
Prezentăm discursul integral al noului președinte al României:
”Domnilor și domnilor, stimați invitați și, mai ales, dragi români,
Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din Diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică.
Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze, și vă asigur că voi fi un Președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea.
Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite, și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în toți acești ani.
Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează.
Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României, și nu este despre calcule politice, este, repet, despre interesul național, și sunt convins că românii vor evalua în consecință.
Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce privește sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze, e nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.
În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacitățile agro-industriale și de procesare, pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.
În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar.
În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.
În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.
În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.
În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.
În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
În ceea ce privește pe românii din Diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din Diaspora.
Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în Diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit.
Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții, și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim.
Vă mulțumesc!”
Reamintim că mandatul Preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
”Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, prevede Constituţia.
Ceremonia ce urmează a se derula luni, după depunerea jurământului
După depunerea jurământului în Parlament, de la 13:30, are loc ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcţia de preşedinte al României a lui Nicuşor Dan, pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni.
Ulterior, are loc şi ceremonia de predare-primire a mandatului de preşedinte al României, în urma căreia Ilie Bolojan, preşedintele interimar, îşi încheie mandatul şi va reveni în Senat.
Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
”Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, prevede Constituţia.
(Citește și: Nicușor Dan, în Polonia: Românii au respins izolaţionismul şi influenţa rusă / Săptămâna trecută a câștigat România, săptămâna viitoare va câștiga Polonia)
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat în discursul din Parlament cu ocazia depunerii jurământului că înainte de orice este nevoie de un program de reforme imediate care să conducă la reducerea deficitului bugetar , precum:
-stoparea evaziunii fiscale;
-reducerea și să eficientizarea cheltuielilor statului;
-guvernanță și management profesionist la companiile de stat;
-simplificarea accesării fondurilor europene;
-un mesaj de stabilitate, deschidere și predictibilitate catre piețele financiare menit sa asigure un cadru favorabil pentru atragerea investitorilor.
Pe termen mediu si lung, România are nevoie de reforme structurale temeinice precum:
-reducerea birocrației prin digitalizare;
-legea salarizării în sistemul public si reforma sistemului de angajări la stat ;
-reforma sistemului electoral;
-reforma administrativ-teritorială .
Dintre toate acestea, cea mai importantă este reforma administrativ-teritorială si descentralizarea.
Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Astfel, în perioada 2014-2020, Polonia a accesat 23,6 miliarde de de euro fonduri europene pentru transporturi, în timp ce România a cerut și a obținut doar 5,5 miliarde.
Concret, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi, agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 judete echivalente cu regiunile de dezvoltare.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii si să livreze servicii publice pentru comunitătile din subordine.
In concluzie, este nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe bază sustenabilă.
Amintim că în anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.