Comisia Europeană a propus marți relaxarea regulilor privind expulzarea solicitanților de azil, ca răspuns la solicitarea insistentă a unor state membre pentru înăsprirea politicii europene privind migrația. Modificările legislative propuse vor permite țărilor UE să expulzeze solicitanții de azil respinși în state terțe cu care persoanele respective nu au nicio legătură.
Măsura este dur criticată de grupurile pentru drepturile omului susțin că ar submina dreptul la azil, scrie Reuters.
Comisia a declarat că modificările, care ar permite țărilor să îndepărteze un solicitant de azil dacă acesta poate fi trimis într-o țară terță considerată sigură de UE, ar „accelera procesele de azil și ar reduce presiunea asupra sistemelor de azil”.
Schimbarea principală – eliminarea condiției legăturii expulzatului cu țara în care este trimis
„Conceptul revizuit de țară terță sigură este un alt instrument pentru a ajuta statele membre să proceseze cererile de azil mai eficient, respectând pe deplin valorile și drepturile fundamentale ale UE”, a declarat Magnus Brunner, comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație.
În prezent, legea europeană prevede ca solicitanții de azil să poată fi expulzați spre țări terțe, dar pe care statele membre le consideră ca fiind sigure. Este necesară, însă, existența unei legături suficiente între persoana vizată și țara terță: ca un membru al familiei sale să locuiască acolo, ca solicitantul de azil să fi lucrat deja în acea țară, etc.
Ceea ce propune UE este de a putea fi eliminată această obligație de „legătură”, ceea ce ar permite accelerarea expulzărilor.
„Aceasta înseamnă că un migrant ar putea fi expulzat într-o țară terță cu care el nu are nicio legătură și s-ar putea pomeni într-o situație de vulnerabilitate, chiar de abuz”, a explicat eurodeputata centristă Fabienne Keller, într-un comunicat, calificând propunerea drept „problematică”.
Sentimentul antiimigrație a crescut în cele 27 de state membre ale UE de când peste un milion de persoane – majoritatea refugiați sirieni – au sosit prin Marea Mediterană în 2015, luând blocul pe nepregătite. Nereușind să convină asupra modului de împărțire a responsabilităților, țările UE s-au concentrat în principal pe returnări și pe reducerea sosirilor.
Alt amendament important – migranții vor aștepta într-un stat terț soluționarea apelului împotriva respingerii solicitării de azil
Amnesty International a criticat dur propunerea. „Să fim clari: această revizuire nu ar face decât să slăbească și mai mult accesul la azil în Europa, să diminueze drepturile persoanelor și să crească riscul de returnare și de detenție arbitrară generalizată în țări terțe – în special având în vedere incapacitatea tot mai evidentă a UE de a monitoriza și de a susține drepturile omului în țările sale partenere”, a declarat Olivia Sundberg Diez, avocatul Amnesty pentru migrație și azil în UE.
De asemenea, amendamentele stipulează că, în cazul în care solicitanții de azil fac apel împotriva cererilor respinse, aceștia nu pot rămâne automat pe teritoriul UE pe durata procesului de apel.
ONG-urile apreciază că guvernele europene vor fi de asemenea expuse unui șantaj din partea acestor țări terțe, care ar putea cere o serie întreagă de avantaje politice și financiare pentru găzduirea acestor solicitanți de azil.
Comisia respinge toate aceste critici, dând asigurări că țările în care ei vor fi expulzați vor trebui înainte de toate să respecte drepturile fundamentale și că această propunere are drept obiectiv principal accelerarea analizării solicitărilor de azil.
Pentru a intra în vigoare, această propunere va trebui să fie aprobată de Parlamentul European și de statele membre.
Însă Bruxellesul este sub presiunea unor state membre pentru a-și înăspri politica privind migrația, în fața ascensiunii forțelor de dreapta și de extremă dreapta pe întreg continentul.
Propunerea decurge din Pactul UE privind migrația, care a fost adoptat în 2023 și care ar trebui să intre în vigoare în 2026.
Cu toate acestea, ea va necesita aprobarea Parlamentului European și a guvernelor membre ale UE.
În aprilie, Comisia Europeană a inclus state precum Egiptul și Tunisia – în care situația drepturilor omului a fost supusă examinării – pe o listă de „țări sigure” în care solicitanții de azil respinși ar putea fi returnați.
Cu o lună mai devreme, Comisia a propus ca statelor membre să li se permită să înființeze centre în țări din afara UE în care migranții ale căror cereri de azil au fost respinse să aștepte deportarea.
Executivul european a propus chiar un cadru legal pentru crearea de centre pentru migranți în afara frontierelor sale, faimoasele „hub-uri de returnare”, înainte de a stabili în aprilie o listă de țări pe care le consideră sigure, printre care Tunisia, Maroc sau India, limitând de fapt posibilitățile de azil pentru cetățenii lor.
Îndemnurile la o înăsprire a politicii europene privind migrația au loc în timp ce numărul de treceri clandestine a frontierelor UE a scăzut în mod considerabil.
(Citește și: Noile reguli UE pentru returnarea imigranților ilegali – Ordin european pentru expulzarea forțată – primul pas spre centrele de returnare externalizate)
****
Urmărește-ne pe Google News
