Live-text / Coaliția de guvernare – pulverizată sub impactul alegerilor. PSD (27% din Parlament) se retrage de la guvernare – PNL pare să-și asume administrarea țării. E cel mai prost moment economic și cel mai periculos moment politic

UPDATE:
Administrația prezidențială a anunțat că președintele interimar Ilie Bolojan a luat act de demisia din funcția de prim-ministru al Guvernului României, depusă în această seară de Marcel Ciolacu.

Premierul interimar va fi desemnat în prima parte a zilei de mâine.

UPDATE:
Preşedintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, a anunţat, luni seară, după ședința Biroului Permanent al liberalilor, că s-a decis susţinerea lui Nicuşor Dan pentru funcţia de preşedinte al României, pentru ”a opri accesul forţelor extremiste la Palatul Cotroceni”.

”În ceea ce priveşte guvernarea (…) PNL are în guvern  miniştri care au depus un jurământ faţă de români, îşi vor exercita atribuţiile în interesul românilor şi al României”, a declarat Cătlin Predoiu.

În ceea ce priveşte ieşirea PSD de la guvernare, Predoiu afirmă că liberalii vor lua decizii după ce vor vedea ”gesturi politice concrete”.

”De la PSD am auzit foarte multe declaraţii, nu mă raportez la declaraţii şi scenarii, când vom vedea gesturi politice concrete ne vom sfătui, vom lua mandat, vom discuta cu forţele politice, cu preşedintele interimar şi vom lua deciziile care se impun”, a mai declarat liderul interimar al liberalilor.

***

Informația de bază:

Conducerea PSD a decis luni seară, la mai puțin de 24 de ore de la anunțarea exit-pollurilor de la turul 1 al prezidențialelor, ca premierul Marcel Ciolacu să demisioneze, iar partidul să se retragă de la guvernare.
Anunțul fusese făcut și înainte de ședința PSD, chiar de premierul Ciolacu, după o ședință a coaliței de guvernare.

Marcel Ciolacu a declarat, la finalul ședinței PSD, că “s-a construit o coaliție în decembrie cu niște condiții – acelea de a avea un candidat la președinție și o majoritate în parlament. Una dintre cele două nu ne-a reușit. Am văzut votul românilor de ieri, asta înseamnă că coaliția nu are o legitimitate în această componență. Am propus colegilor mei ieșirea din coaliția care duce la demisia mea din funcția de prim-ministrul, lucru pe care o să-l fac după întâlnirea cu dumneavoastră. Am luat decizia de a nu susține public unul dintre cei doi candidați din turul doi. Fiecare va vota cum dorește după propria conștiință, un lucru care mi se pare corect“.

“Am luat decizia să nu creăm o nouă coaliție. Ei rămân să discute cu reprezentanții PNL, UDMR și cum se hotărăște, așa vor face. Eu văd actuala coaliție și e un lucru corect ce au decis colegii mei. Această coaliție nu mai e legitimă. Oricum mă schimba viitorul președinte, eu așa am citit și am văzut la dumneavoastră. Va exista o viitoare coaliție care va guverna. Vom vedea, aceste discuții vor avea loc după ce vom avea un președinte ales. Am ascultat și vocea dumneavoastră, a presei, și a românilor, și cred că viitorul președinte va decide împreună cu partidele cine va guverna, cine va fi prim-ministru.

Cât timp sunt eu președinte la PSD, nu va exista o guvernare PSD-AUR. Miercurea, după data de 18 sau în weekend, se va face o analiză a rezultatelor fiecărei organizații, a guvernului“, a mai spus Ciolacu.

În coaliția PSD-PNL-UDMR, PSD are cel mai mare număr de parlamentari, asigurând 27% din voturile din legislativ.

PNL pare pregătit să-și asume administrarea țării:
Cătălin Predoiu, ministru de interne și președinte interimar al PNL a declarat luni seară că PNL caută deja un premir ”care să corespundă provocărilor momentului.

PSD a mai decis că nu va susține la alegeri niciun candidat dintre cei doi calificati pentru turul al doilea și că schimbarea conducerii partidul va fi discutată săptămâna viitoare.

Unda de șoc în economie și efectele la cald

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale s-a transmis, până acum, în special în economia financiară a României. Investitorii, atât cei locali, cât și cei internaționali, au reacționat la rezultatul alegerilor și implicit la reapariția instabilității politice fiind activi pe piețe prin vânzarea activelor locale.

1, BET, indicele principal de la Bursa de Valori București (BVB), a închis ședința de tranzacționare de luni cu un declin puternic, de 2,9%, pe un rulaj total de 133,19 milioane de lei, triplu față de media zilnică din acest an. Din rulajul total, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a fost de 110,38 milioane de lei, iar valoarea schimburilor cu obligațiuni a fost de 17,94 milioane de lei.

Pe piața de acțiuni, toate cele 20 de companii ale căror titluri sunt incluse în indicele BET au închis ziua pe roșu, o scădere semnificativă de 4% fiind înregistrată de acțiunile Banca Transilvania (TLV), cele mai reprezentative în indicii internaționali. Evoluția descendentă s-a accentuat în a doua parte a zilei bursiere – această accentuare a valului de vânzări corespunde cu pregătirea deschiderii pe Wall Street, indicând către vânzări ale fondurilor de investiții externe care au expunere pe indicii din România (proces de de-risking sau reducere a riscului pe anumiți emitenți).

Volatilitatea la bursa locală este de așteptat să se mențină, cu recuperări și scăderi semnificative până la rezultatul turului II al alegerilor prezidențiale, iar presiunea la vânzare a fost potențată de rezultatul semnificativ obținut de liderul AUR George Simion. BET a consemnat o evoluție relativ similară în 25 noiembrie 2024, când pe primul loc în clasamentul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate s-a clasat candidatul izolaționist Călin Georgescu. 

2, Obligațiunile la nivelul pieței secundare a titlurilor de stat au fost tranzacționate cu presiune la vânzare, evoluție ce a împins rata de dobândă pe 10 ani la titlurile de stat în lei (RO10Y) la 8%, la 7,47% înainte de alegeri, în apropiere de maximul ultimilor ani de 8,1-8,2% stabilit în ianuarie, înainte de publicarea bugetului pe 2025.

Evoluția indică o creștere a primei de risc suveran și arată că investitorii, cel mai probabil străini, vând din deținerile lor de obligațiuni și împing costul de finanțare în sus, ca urmare a intensificării riscului politic.

Creșteri ale ratelor de dobândă din piața secundară de circa 30-40 de puncte de bază (0,3-0,4%) s-au înregistrat și pe scadențele scurte și medii (2-5 ani), cu vânzări pe toată curba suverană, excepție făcând titlurile cu maturitate de 1 an. Evoluția arată o percepție negativă la rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale.

Creșterea ratelor de dobândă este relevantă din cel puțin 3 perspective:

• Arată percepția de risc mai ridicat a investitorilor când vine vorba de România,

• Ridică costurile de finanțare la creditele ce vor fi luate de guvern în următoarea perioadă,

• Ridică plățile cu dobânzile din acest an (aproximativ 45,4 mld. lei în 2025) în contul datoriei publice la datoria cu dobânzi variabile.

În ceea ce privește ultimul punct, la final de T4 2024, datoria publică a României era în proporție de 77,7% cu dobândă fixă și 22,3% cu dobândă variabilă.

În același timp, 55% din datorie era în monedă națională, 35,9% în euro și aproape 9% în dolari.

3, Creșterea volatilității pe piețe și valul de vânzări de pe piața de obligațiuni a făcut investitorii să nu fie dornici să împrumute Guvernul, care are o țintă de deficit bugetar în acest an de 7% și un necesar brut de finanțare în sumă totală de 232 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a redeschis luni, după alegeri, o nouă serie de titluri de stat, parte din programul regulat al Trezoreriei. MF a încercat să vândă obligațiuni pe 4 ani, mai precis obligațiuni cu scadența aprilie 2029. Băncile au transmis însă oferte în nume propriu și al clienților în valoare de doar 295 milioane de lei, mult sub prospectul Ministerului de Finanțe, de 500 de milioane de lei, iar Finanțele au respins ofertele.

Un eșec similar, într-o situație similară, s-a întâmplat și în 25 noiembrie 2024, a doua zi după prezidențiale, când pe primul a ieșit candidatul izolaționist Călin Georgescu.

Partea pozitivă este că băncile – cei mai mari cumpărători de titluri de stat – continuă să aibă un surplus de lichiditate major, cu relativ munte de bani în cufere – excesul de lichiditate din bănci s-a ridicat în luna martie la 33,8 miliarde de lei, a treia lună la rând de creștere.

Partea pozitivă este că băncile – cei mai mari cumpărători de titluri de stat – continuă să aibă un surplus de lichiditate major, cu relativ munte de bani în cufere – excesul de lichiditate din bănci s-a ridicat în luna martie la 33,8 miliarde de lei, a treia lună la rând de creștere.

Bloomberg, cu ochii pe deficit. Financial Times: Simion nu are o strategie economică

Rezultatul primului tur de scrutin riscă să slăbească și mai mult capacitatea României de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, scriu jurnaliștii de la Bloomberg. Și aceștia remarcă faptul că ratele de dobândă ale obligațiunilor denominate în lei au crescut vertiginos, iar obligațiunile românești în dolari au înregistrat cele mai slabe performanțe pe piețele emergente, după ce a apărut știrea că premierul Marcel Ciolacu intenționează să-și prezinte demisia.

Pe de altă parte, Financial Times insistă că George Simion nu are o strategie economică. „În schimb, programul partidului său, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), se concentrează pe valorile creștin-conservatoare și critică Bruxelles-ul, pe care îl consideră responsabil de erodarea suveranității națiunilor. El rămâne împotriva acordării de ajutor Ucrainei – țară în care este interzis din motive de securitate –, chiar dacă recent a descris Rusia ca fiind o amenințare și s-a angajat să nu promoveze ieșirea României din UE și NATO”, reamintește publicația britanică.

„Un nou politician în MAGA-style zguduie România la alegerile repetate”, notează Wall Street Journal, care reamintește de succesul lui Călin Georgescu la scrutinul din toamnă, anulat ulterior, fapt ce i-a nemulțumit pe mulți români. Publicația americană îl citează pe Jacques Rupnik, expert în Europa Centrală și de Est și profesor la Institutul de Studii Politice din Paris, care spune că românii„au evitat influența directă a Rusiei, dar au creat o situație pe care o doresc rușii, și anume subminarea încrederii în instituțiile democratice”.

***