„Drill, baby drill!” a fost un slogan de campanie al Partidului Republican din 2008, folosit pentru prima dată la Convenția Națională Republicană și exprima sprijinul pentru extinderea extracției de resurse naturale.
Accentul pus de administrația americană pe resursele minerale, în special pe metalele rare folosite în sectorul IT, a pornit o cursă a proiectelor de minerit la nivel global.
Chiar și Comisia Europeană a anunțat, la începutul anului, proiectele de minerit care ar putea beneficia de finanțări de miliarde de euro.
- România a abandonat exploatarea resurselor minerale, iar depozitele de hidrocarburi, în special petrol, sunt într-un declin.
- Minele din România nu au mai scos un gram de aur din 2016, doar cuprul mai este extras anual din subteran.
- Industria minieră a ajuns să se limiteze la 100 de companii, dintre care doar 3 au cifre de afaceri de peste 2 milioane de euro pe an. Cupru Min, deținută de Ministerul Economiei, este cea mai importantă companie, având afaceri de peste 400 de milioane de euro în 2023.
- În ceea ce privește extragerea hidrocarburilor din sol, nu a mai fost descoperit niciun depozit important în ultimul deceniu. Însă, depozitele offshore din Marea Neagră ar permite României să evite dependența de importuri de gaze, dacă exploatarea Neptun Deep începe până în 2030.
- Industria minieră ar trebui să crească de la afaceri de 80 de milioane de euro în 2023, până la afaceri de un miliard de euro în 2030.
Alunecarea lentă și inevitabilă spre uitare a afacerilor de minerit și exploatare a resurselor din subsol a fost oprită de șocul mandatului al doilea obținut de Donald Trump la Casa Albă.
Chiar în discursul inaugural al celui de-al doilea mandat, din ianuarie 2025, Donald Trump a folosit din nou expresia „Drill, baby drill!” (Forează, dragă, forează!).
„Drill, baby drill!” a fost un slogan de campanie al Partidului Republican din 2008, folosit pentru prima dată la Convenția Națională Republicană și exprima sprijinul pentru extinderea extracției de resurse naturale.
Accentul pus de administrația americană pe resursele minerale, în special pe metalele rare folosite în sectorul IT, a pornit o cursă a proiectelor de minerit la nivel global.
Chiar și Comisia Europeană a anunțat, la începutul anului, proiectele de minerit care ar putea beneficia de finanțări de miliarde de euro.
România a câștigat trei proiecte de peste 600 de milioane de euro. Chiar și așa, România pleacă în cursa exploatării solului de pe minus.
Conform datelor Ministerului Economiei și ale Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (NAMR), din solul României se mai extrag doar cupru, petrol și gaze, dacă este vorba să ne referim la exploatarea resurselor importante: cele rare, prețioase sau a hidrocarburilor.
Dezastrul din cifrele interne – pe capacități de extracție
Sectorul minier mai are doar 92 de firme, care adună 1.600 de muncitori. Cifra de afaceri a acestor firme nu trece de 410 milioane de lei. 330 de milioane sunt asigurate de compania de stat Cupru Min SA Abrud.
Profitul companiilor din întreg sectorul de minerit a fost, în 2023, de 7,5 milioane de lei. Un profit mai mic decât al două hipermarketuri.
Spre exemplu, Kaufland a înregistrat un profit net de aproximativ 865 de milioane de lei în 2024, cu 177 de magazine. Rezultă un profit de 4,85 milioane de lei pe hipermarket.
Și premierul Marcel Ciolacu a promis că sectorul minier va fi revitalizat. Acesta a spus, la începutul anului, într-o conferință de presă, că „materiile prime esențiale și critice, totodată, sunt folosite în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”.
Conform programelor guvernamentale, industria minieră ar trebui să ajungă de la 80 de milioane de euro în 2023, până la afaceri de un miliard de euro în 2030.
… și cel din comerțul internațional, unde exportăm de mărunțiș
Lipsa minelor și a puțurilor de foraj onshore este reflectată și de faptul că România nu exportă petrol, metale rare și nici chiar metale prețioase.
Mai mult, pierde anual 200 de milioane de dolari din rezervele de stat și private, deși nu se produce anual nicio uncie de aur. Astfel, conform Observatorului Complexității Economice (OEC), comerțul autohton din domeniu arată astfel:
- În 2023, România a exportat cupru în valoare de 63 milioane de dolari, ocupând locul 217 la nivel global. Principala destinație a fost China, cu importuri de 35,1 milioane de dolari. Importurile de cupru au fost mult mai mici, doar 33.500 de dolari.
- În 2023, România a exportat argint în valoare de 10,2 milioane de dolari, principalul partener fiind Italia (7,37 milioane USD). Importurile au fost mult mai mari, ajungând la 38,9 milioane USD, în special din Germania (26,8 milioane USD).
- În 2023, România a exportat aur în valoare de 207 milioane USD, majoritatea către Italia (111 milioane USD). Importurile au însumat 81,3 milioane USD, cu Austria ca principală sursă.
- În 2023, România a exportat tungsten (metal rar) de 2,65 milioane de dolari, în special către Germania (2,45 milioane USD). Importurile au fost de 3,15 milioane de dolari, tot din Germania provenind cea mai mare parte.
- În 2023, România a exportat petrol brut în valoare de 93,2 milioane de dolari, în principal către Bulgaria (85,8 milioane de dolari). Importurile au fost masive, totalizând 4,15 miliarde USD, în special din Kazahstan. România reprezintă 0,0073% din exportul global și 0,32% din importuri.
Goana după metale rare, România încă stă pe loc: va primi 600 mil. euro de la UE pentru 3 proiecte majore
Pentru a stimula redeschiderea minelor și exploatarea metalelor rare, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență 77/2024, care reglementează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice.
Da, România beneficiază în prezent de finanțări europene semnificative pentru exploatarea metalelor rare și a materiilor prime critice, în cadrul strategiei Uniunii Europene de reducere a dependenței de importuri și de consolidare a securității economice.
În martie 2025, Comisia Europeană a aprobat finanțări în valoare totală de 615 milioane de euro pentru trei proiecte majore din România, incluse pe lista celor 47 de proiecte strategice europene în domeniul materiilor prime critice.
Aceste proiecte vizează extracția și procesarea următoarelor resurse:
Grafit – Baia de Fier (Gorj)
Proiect derulat de compania de stat SALROM. Valoarea estimată a ajutorului de la Comisia Europeană este de 198,3 milioane de euro.
Din minele de la Baia de Fier trebuie să înceapă extracția și procesarea a 15.000 de tone de grafit anual, esențial pentru bateriile litiu-ion, industria auto, stocarea energiei și sectorul apărării.
Magneziu – Budureasa (Bihor)
Proiect dezvoltat de compania Verde Magnesium SRL, susținută de fondul american de investiții Amerocap. Valoarea estimată a ajutorului european este de 115 milioane de euro.
Dacă se va ajunge la extracție, România devine astfel singura țară din UE cu un proiect activ de extracție a magneziului, metal crucial pentru industriile aeronautică, auto și farmaceutică.
Cupru – Rovina (Hunedoara)
Proiect operat de compania canadiană Euro Sun Mining. Valoarea estimată a sprijinului european este de 300 de milioane de euro.
Se preconizează o producție anuală de 20.000 de tone de concentrat de cupru, contribuind la reducerea dependenței UE de importurile de cupru, esențial în industria electronică, auto și de apărare.
Există, conform Strategiei României pentru resurse minerale neenergetice, rezerve geologice cunoscute sau potențiale de metale rare în mai multe zone:
- În Grădiștea de Munte (Hunedoara) au fost identificate zăcăminte de zirconiu, niobiu, tantal și pământuri rare.
- În Glogova și Cleșnești (Gorj) sunt zone cu foste exploatări de titan, unde au fost descoperite și pământuri rare.
- În Delta Dunării (Grindul Chituc) sunt nisipuri cu conținut de titan și zirconiu.
Cuprul este noul aur
În ultimul deceniu, producția de cupru din România a fost concentrată în principal în mina Roșia Poieni, operată de compania de stat Cupru Min SA Abrud.
Această mină reprezintă cea mai mare exploatare de cupru din țară și deține aproximativ 60% din rezervele naționale de cupru.
Conform datelor disponibile, producția anuală de cupru în România a variat astfel:
| An | Producție (tone) |
| 2015 | 8.500 |
| 2016 | 8.700 |
| 2017 | 8.900 |
| 2018 | 9.100 |
| 2019 | 9.200 |
| 2020 | 8.300 |
| 2021 | 8.500 |
| 2022 | 8.700 |
| 2023 | 8.900 |
| 2024 | 9.000 |
Însă, raportat la producția țărilor UE, cuprul exploatat în România reprezintă 1% din producția europeană, care, la rândul său, este 5% din producția mondială.
Cuprul este esențial pentru industria IT.
Ultimul lingou de aur ștanțat cu România, din 2016
România a încetat extracția industrială de aur în 2016, odată cu închiderea ultimelor exploatări miniere de stat.
De atunci, nu s-au mai înregistrat activități semnificative de extracție auriferă la scară industrială, în afară de scandalul de la Roșia Montană, în care România a rămas cu o localitate abandonată și lipsită de turiști, care stă pe o comoară de 20 de miliarde de euro.
Însă, România are, conform datelor NAMR, 15 zone din care se pot exploata zăcăminte de aur și argint, dintre care nouă se referă la exploatarea aurului aluvionar, de o concentrație mai slabă, nu la cel din rocă.
Acestea sunt concentrate în județele Alba și Hunedoara, în special în Munții Apuseni și în zona de vărsare a râului Arieș în Mureș. Pentru aceste zone de exploatare a metalelor prețioase, NAMR a acordat licențe următoarelor firme:
- Abrud Amonte – Seby & Melek SRL
- Furduiești – Gold of the Valleys SRL
- Noșlac 2020 – Rapid Agregate SRL
- Gura Arieșului Terasă – Rapid Agregate SRL
- Berc Uioara de Sus – Bellavi SRL
- Almaș Nădăștie Gold – Green Dacia Resources SRL
- Copand Iaz – Noșlac Agregate SRL
O zonă emblematică pentru exploatarea aurului aluvionar este Valea Pianului, situată în județul Alba. Aici, aurul a fost exploatat încă din antichitate, iar unealta tradițională folosită, șaitrocul, este prezentă pe stema comunei Pianu.
Hidrocarburile sunt pe terminate
În ultimii 10 ani, producția de țiței și gaze naturale din România a înregistrat o tendință descendentă, influențată de epuizarea zăcămintelor mature și de investițiile limitate în noi capacități de extracție.
Producția de țiței (2014–2023)
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), producția de țiței a scăzut constant:
- 2014: aproximativ 3,5 milioane tone echivalent petrol (tep)
- 2023: 2,795 milioane tep, în scădere cu 4,4% față de anul anterior
Această scădere reflectă declinul natural al zăcămintelor existente și lipsa unor descoperiri semnificative în perioada analizată.
Producția de gaze naturale (2014–2023)
Producția de gaze naturale a înregistrat o ușoară creștere în ultimii ani:
- 2022: 7,343 milioane tep
- 2023: 7,5 milioane tep, în creștere cu 1,5% față de 2022
Această evoluție pozitivă se datorează, în principal, exploatării unor zăcăminte noi și optimizării proceselor de extracție.
Conform prognozelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), se estimează:
- O continuare a scăderii producției de țiței, cu un ritm mediu anual de -2,2% până în 2026
- O creștere a producției de gaze naturale, cu un ritm mediu anual de 3,6% în perioada 2023–2026
Norocul cu resursele de gaze offshore
Resursele offshore din Marea Neagră reprezintă o oportunitate strategică pentru România, în special prin proiectul Neptun Deep, derulat de OMV Petrom și Romgaz.
Exploatarea ar urma să înceapă în 2027, iar producția estimată este de circa 10 miliarde de metri cubi de gaze anual, echivalentul a jumătate din consumul intern.
***
(Citește și: ”Dezmeticirea Europei: Consiliul aprobă Regulamentul pentru materiile prime critice – dezgroparea resurselor proprii reduce dependența de China. Producătorii și cum stă România”)
(Citește și: ”Strategia pentru Resurse Minerale – în discuție la guvern. Ce vrea să facă România cu bogățiile subsolului)
***
Urmărește-ne pe Google News
