Fondul Monetar Internațional (FMI) a făcut sugestii cu privire la reformele pe care UE ar trebui să le implementeze de urgență, măsuri și politici propuse inclusiv de rapoartele Letta și Draghi, care ar putea crește PIB-ul blocului comunitar cu 3%, susține Alfred Kammer (foto), directorul departamentului european al instituției.
„Este nevoie de concentrare pe reforme structurale. În Europa, am făcut sugestii privind reforme care ar putea fi implementate la nivelul UE. Draghi, Letta – avem un diagnostic comun. De asemenea, avem o înțelegere a soluțiilor de politici. Aceste reforme ar trebui implementate cu urgență. Am selectat un număr de reforme cheie care sunt deja în discuție. Dacă ne uităm la beneficiile implementării acestora, s-ar putea adăuga un plus de 3% la nivelul PIB-ului în Europa. Așadar, aceste reforme trebuie împinse înainte cu urgență”, a declarat Alfred Kammer, în cadrul unei conferințe de la Washington.
Există, de asemenea, nevoie de reforme structurale la nivel național, a adăugat oficialul FMI, punctând că și acestea aduc multe beneficii.
Reformele naționale: Dacă țările ar reduce decalajele față de economiile avansate, ECE ar obține 6-7% în plus la PIB
În opinia sa, prioritatea pentru Europa ar trebui să fie piața muncii, inclusiv recalificarea și perfecționarea forței de muncă.
”Am elaborat, țară cu țară, un set de domenii prioritare de reformă. Dacă țările ar reduce decalajul față de cele mai performante țări – țările cu cele mai bune practici – chiar și cu doar 50%, s-ar obține o creștere a nivelului PIB-ului de 5% pentru țările europene avansate, de 6-7% pentru țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, iar pentru țările din Balcanii de Vest, creșterea PIB-ului ar fi de 9%. Domeniile de reformă sunt discutate, sunt agreate. Ceea ce trebuie să se întâmple acum este voința politică – și nu este ușor să se depășească interesele înrădăcinate, dar acest lucru trebuie făcut, pentru că este esențial pentru viitorul Europei”, a declarat oficialul FMI.
El a lansat totodată un avertisment, ca Europa să nu stea în calea schimbării în timp ce încearcă să atenueze efectele negative ale valului de tarife impus de administrația Trump.
„Atunci când se confruntă cu șocuri comerciale, orice sprijin acordat afacerilor viabile pentru a atenua impactul tarifelor ar trebui să fie temporar și țintit,” a declarat Alfred Kammer. „Europa ar trebui să protejeze oamenii, dar trebuie să fim precauți să nu ne opunem schimbărilor structurale inevitabile.”
Cel mai slab ritm de creștere de la pandemie
FMI a revizuit în jos prognoza privind PIB-ul UE în 2025, de la 1,6% la 1,2%, pe fondul impactului tarifelor comerciale.
Conform raportului World Economic Outlook, tensiunile comerciale și incertitudinea din jurul politicii tarifare a SUA fac ca prognoza de creștere a PIB-ului global să se deterioreze, cu un plus estimat de o manieră optimistă la 2,8%, în scădere însă comparativ cu estimarea din ianuarie de 3,3%. Ritmul PIB-ului global ar fi cel mai slab de la criza Covid-19 încoace, respectiv al doilea cel mai slab din 2009.
În plus, noua eră de incertitudine din economia globală ar putea împinge nivelurile datoriei publice la cele mai ridicate cote de la Al Doilea Război Mondial încoace, avertizează un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Pentru România, FMI prognozează o creștere a datoriei publice nete la 51% din PIB în acest an, 61,4% în 2028, respectiv 65,9% din PIB în 2030.
(Citește și: ”FMI, Fiscal Monitor: Noua eră de incertitudine din economia globală împinge datoria publică la cele mai ridicate cote de la Al Doilea Război Mondial încoace”)
***
Urmărește-ne pe Google News
