Studiile recente arată că instituțiile creditoare se retrag din finanțările acordate proiectelor „verzi”, mai ales după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă, care a declanșat o retragere din inițiativele verzi la nivel global.
Toate piețele financiare din întreaga lume au avut un rating de finanțare proiecte verzi mult redus la cea de a 15-a ediție a Z/Yen Global Green Finance Index (GFFI).
Deși s-a situat pe primul loc, cu valoarea de 598, ratingul Londrei a scăzut cu 36 de puncte. Zurich și Singapore s-au plasat pe următoarele locuri cu 597, respectiv 592 puncte.
SUA s-au retras din Acordul de la Paris
Profesorul Michael Mainelli, fost președinte al Z/Yen Group, a declarat: „Influența SUA, demonstrată de efectul asupra GFCI 15 al dezinteresului noii administrații față de angajamentele climatice, arată cât de tulburi rămân finanțările verzi.”
Unul dintre primele ordine executive ale lui Trump după preluarea mandatului de președinte, atât în 2017, cât și în 2025, a fost retragerea SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Acordul încurajează cooperarea globală pentru a limita cauzele încălzirii globale.
„Drill, baby, drill”
Trump și-a condus campania prezidențială din 2024 cu motto-ul „forează, baby, forează” și a promis că SUA vor intra într-o nouă eră a explorării petrolului și gazelor naturale. Mainelli a adăugat că „pe măsură ce sprijinul statului a dispărut în America de Nord”, s-au deschis posibilități pentru Asia și Europa să devină lideri în domeniul finanțelor verzi.
New York a avut cea mai abruptă scădere în top 20, cu 47 de puncte, Los Angeles și Washington DC nu cu mult în urmă, cu o pierdere de câte 43 de puncte fiecare.
Însă și Europa a urmat trendul descrescător, semn că investițiile verzi își pierd din atractivitate la nivel global.
Banca Mondială – o instituție internațională de dezvoltare dețintă de 187 de țări – și-a atenuat recent abordarea problemelor de mediu după ce SUA au renunțat la o serie de angajamente climatice.
Președintele băncii, Ajay Banga, a subliniat importanța resurselor energetice precum energia nucleară și gazele naturale – pe care administrația Trump le sprijină laolaltă cu petrolul și cărbunele.
Principalele instituții de credit din Marea Britanie s-au retras, de asemenea, din operațiunile verzi. Giganții FTSE 100, Barclays și Natwest, au eliminat obiectivele climatice din schemele de bonusuri. În același timp, HSBC și-a amânat atingerea obiectivului net zero emisii cu încă 20 de ani.
Vântul și soarele, mult mai scumpe decât gazele și nuclearele
Noi studii comparative privind sursele de generare a energiei în funcție de costurile de producție realizate de Northwood University and the Mackinac Center și The Heartland Institute pun pe ultimele locuri energiile regenerabile, ca fiind în realitate cele mai scumpe.
Studiile realizate în SUA dau ca cea mai ieftină sursă de energie electrică gazele naturale, cărbunele plasându-se pe locul al doilea. Gazele naturale se situează de asemenea foarte sus privind producția fiabilă, continuă de energie electrică, la fel ca energia nucleară și cărbunele.
Factorii care determină ca energia eoliană să fie de 7 ori mai scump decât cea bazată pe gaze
Energia eoliană și solară beneficiază de subvenții generoase comparativ cu celelalte resurse de energie, ceea ce transferă costurile ridicate în principal către contribuabili și apoi către consumatorii finali.
De asemenea, natura intermitentă a energiei eoliene și solare generează costuri suplimentare pentru Sistemul Energetic care trebuie să echilibreze fluctuațiile de putere.
În plus, parcurile eoliene și solare sunt adesea amplasate la distanțe mari față locurile de consum ceea ce presupune extinderea rețelelor de transport energie, un alt efort financiar semnificativ.
Luând în calcul toți factorii, cele două studii arată că energia electrică produsă de vânt este de șapte ori mai scumpă decât cea produsă pe bază de gaze naturale iar energia solară de 10 ori mai scumpă.
Aceasta explică de ce în cea mai mare parte a lumii – și aproape în toate țările în curs de dezvoltare – se construiesc centrale pe bază de gaze naturale, cărbune și centrale nucleare, în loc de instalații de energie eoliană și solară.
Cititi si: „Un obiectiv sinistru” – Secretarul american pentru Energie despre politica europeană net zero emisii până în 2050
***
Urmărește-ne pe Google News
