Românii așteaptă reforme instituționale și reconstrucția economiei românești – ASPES

România are nevoie de o reconstrucție a economiei, o politică specială pentru IMM-uri și reformarea instituțiilor statului, arată Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).

ASPES România este o asociație profesională privată, non profit, ne-partizană, dedicată înțelegerii mai bune a economiei României și problemelor sale. ASPES a fost înființată în anul 2003 de către 32 membri fondatori: academicieni, cercetători în științe economice și agricole, doctori în științe, profesori universitari, oameni de afaceri, avocați etc.

Asociația se concentrează pe analiza stadiului de dezvoltare a diferitelor sectoare, dar și al economiei naționale; evaluarea diferitelor modele de comportament economic și a efectelor politicilor publice; prognoza efectelor propunerilor alternative de politici economice și sociale.

„Concluziile mai multor sondaje profesioniste arată că peste 60% din populația României este de părere că în prezent țara se îndreaptă spre o direcție greșită și de aceea votantul român din interiorul și din afara țării dorește și clamează public, fără rețineri, că așteaptă de la viitorul președinte să promoveze direct, sau împreună cu Parlamentul și Guvernul, o schimbare reală și profundă în politica actuală și viitoare a României, având în vedere situația gravă economică, socială, educativă, de sănătate și de justiție din țară, dar și conjunctura internațională favorabilă unei politici interne și externe în care România să fie pe primul loc”, menționează un comunicat al ASPES.

Reconstrucția economiei naționale, cu accent pe industrii inovative și prelucrarea în țară a materiilor prime agricole

Românii mai așteaptă reconstrucția unei economii naționale românești prin:

• înființarea Autorității Naționale de Prognoză și Planificare în subordinea Parlamentului;

• actualizarea datelor privind toate resursele naturale, minerale, energetice ale României și aplicarea fermă a prevederilor art. 135 alin. 2 lit. d din Constituție: ‘Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național’ – în concordanță cu această prevedere constituțională se va interzice orice export de materii prime (țiței, gaze, cărbune, minereuri, cereale, lemn etc.) cerând Guvernului să declanșeze un program masiv de investiții pentru prelucrarea în țară de către investitori români sau prin societăți mixte cu investitori străini în care majoritară să fie partea română;

• reorganizarea Complexului economic național al României bazat pe 4 piloni: industrii inovative cu tehnologii ale prezentului și viitorului (IA, biotehnologii, nanotehnologii, industrii marine și submarine și industrii cosmice etc.), agricultura și industrie alimentară bazată pe prelucrarea în țară a materiilor prime agricole, legumicole, pomicole etc., respectiv promovarea fermă a asocierilor de tip cooperatist în agricultură și interzicerea vânzărilor de terenuri agricole către persoane fizice sau juridice străine; turismul și, cu deosebire turismul balnear care are mari resurse naturale în România, prestările de servicii pentru populație și activități socio-economice.

De asemenea, reprezentanții ASPES consideră că este necesară o politică specială pentru IMM-uri – „coloana vertebrală a economiei românești – generatoare a capitalismului romanesc și a capitaliștilor români, susținerea fermierilor români și condiții egale de finanțare cu ale fermierilor din țările UE”.

ASPES consideră că finanțarea dezvoltării României, din resurse financiare bancare și nebancare (piața de capital) românești, trebuie făcută prin creșterea ponderii băncilor cu capital românesc și reducerea la maximum a împrumuturilor externe.

Asociația mai recomandă și relansarea diplomației economice românești slăbită în ultima perioadă, lărgirea colaborării cu statele din afara UE – Orientul Apropiat și Mijlociu, Africa, Asia, China, India, Japonia, America Latină.

Reformarea instituțiilor statului

ASPES propune mai multe reforme, precizând că efectul „acestor reforme instituționale trebuie să fie reducerea aparatului administrativ-funcționăresc la toate nivelurile: central și teritorial, cu circa 40%, și, astfel, reducerea masivă a cheltuielilor cu funcționărimea, cheltuieli care cresc deficitul bugetar. Nimic sau mai nimic nu se va putea schimba în România dacă nu se vor începe și nu se vor înfăptui aceste reforme instituționale”.

Recomandările:

• Schimbarea așteptată de români înseamnă, în primul rând, ca președintele să fie unul constituțional, iar atunci când nu se poate pune de acord cu Parlamentul și Guvernul să apeleze la popor, promovând referendumul, dar întotdeauna să pună România pe primul loc.

• Reformarea Administrației Prezidențiale, prin reorganizarea departamentelor funcționale axate pe probleme actuale și de viitor ale României și încadrarea acestora cu consilieri și specialiști fără de partid, dar cu experiență practică, expertiza în viața economică și socială dovedită cu studii, vechime în muncă și cercetări științifice sau academice recunoscute la nivel național sau internațional.

• Reforma Parlamentului – 300 de membri: 200 deputați și 100 senatori și reorganizate comisiile parlamentare; reforma Guvernului – să fie un Guvern suplu, eficient și rezilient, cu maximum 14 ministere și cu alte regrupări funcționale și maximum 2 – 3 secretari de stat pentru fiecare minister (Germania are 16 ministere, iar Franța 15 ministere), iar miniștrii să fie desemnați de partidele parlamentare, dar cu experiență și expertiză recunoscută în domeniu – nu politicieni; reorganizarea administrativ-teritorială cu maximum 15 județe.

Alte propuneri:

• Un sistem educativ și de învățământ care să asigure cuprinderea tuturor copiilor de vârsta școlară în procesul de învățământ este altă propunere a ASPES, sistem care să asigure un învățământ profesional și universitar la nivelul cerințelor prezentului și viitorului, cu o atenție sporită acordată copiilor și tineretului, formării în spirit patriotic a tinerei generații prin susținerea mult mai puternică a activității Consiliului Național al Elevilor, a Asociației Naționale a Organizațiilor Studenților din România, a Consiliului Tineretului Român și antrenarea acestora ca parteneri sociali în toate problemele privind prezentul și viitorul României, care de fapt este viitorul lor.

• Alt punct pe lista schimbărilor este un sistem de sănătate public și privat care să poată promova la nivelul celor mai moderne tehnologii medicale, prevenția și tratamentul tuturor categoriilor de populație a țării, dar și investiții în noi unități sanitare și spitalicești care să acopere tot cuprinsul țării.

• Revederea legislației privind pensiile este o altă cerință, fiind necesar un sistem de pensii corect, bazat pe vechime în muncă și contributivitate, fără privilegii pentru anumite categorii profesionale.

(Citește și: Creditare anemică a economiei reale în S1: o analiză pe sectoare – IMM-urile și micro au dus greul finanțărilor pentru capital de lucru)

****