Exportul paralel de medicamente este estimat anual la 700-800 de milioane de euro, majoritatea medicamentelor fiind cele inovative, a avertizat Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). ”Anul trecut, valoarea acestui export a fost relativ aceeași ca și în 2023, nu au fost creșteri importante nici în perioada pandemiei. Noi suntem o țară sursă pentru acest comerț paralel”, a declarat el, adăugând că producția internă totală de medicamente este de circa 500 de milioane de euro.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Sănătatea – o componentă socială care devine domeniu de siguranță națională”, organizată în 8 aprilie de CursdeGuvernare.ro , la Parlamentul României – Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Cele mai importante declarații ale lui Dan Zaharescu:
- Sănătatea are mai multe componente care reprezintă factori cheie pentru siguranța națională, iar industria farmaceutică și asistența medicală reprezintă doi acești factori. Dacă e să privim la industria farmaceutică, ea este, probabil, cel mai elocvent exemplu pentru ceea ce înseamnă interdependența economică la nivel global, dar și impactul asupra securității la nivel național.
- Rețeaua complexă de producție, comerț internațional și cercetare în domeniu evidențiază modul în care țările ajung să se bazeze una pe cealaltă, pentru a satisface nevoile medicale, pentru a stimula creșterea economică și pentru a-și asigura securitatea proprii populații. Deși această interdependență stimulează inovarea și creșterea economică, ea necesită și o gestionare atentă a riscurilor de pe lanțurile de aprovizionare și, mai ales, a provocărilor geopolitice.
- Consolidarea capacităților interne de producție și încurajarea colaborării internaționale sunt strategii esențiale care ar trebui aplicate pentru securizarea lanțului de aprovizionare cu produse farmaceutice și pentru asigurarea securității sanitare, atât la nivel național, cât și la nivel global.
- Conform doctrinelor de securitate, prima componentă cheie a securității naționale este apărarea militară. Pilonul de apărare înglobează atât protecția împotriva inamicilor străini, cât și împotriva amenințărilor teroriste. Dar, pentru a se asigura că militar își poate proteja eficient țara, este vital ca armata să aibă acces la cele mai recente tehnologii medicale și produse farmaceutice.
- Pe de altă parte, este la fel de important, din punct de vedere moral, să putem oferi cea mai bună asistență medicală pentru militarii și veteranii care au fost răniți în teatrele de operațiuni sau la retragerea lor din armată. În plus, industria medicală și cea farmaceutică sunt esențiale pentru apărarea împotriva armelor biologice și chimice. Într-o lume aflată într-o evoluție tehnologică continuă, armata trebuie să aibă acces la contramăsurile adecvate care să fie capabile să elimine aceste pericole potențiale. În cele din urmă, relația dintre apărare și asistența medicală este demonstrată prin numeroase progrese în medicină și tehnologiile medicale care au apărut ca rezultat al investițiilor în cercetarea și dezvoltarea militară.
- Al doilea pilon care conturează securitatea națională este asistența medicală, care implică sănătatea și bunăstarea unei națiuni. Pandemia recentă a fost probabil un element șocant pentru unele societăți, dar care a demonstrat din plin importanța asistenței medicale pentru siguranța populației. Răspunsul eficient la provocările pandemiei au fost esențial pentru menținerea securității la nivel național, dar și la nivel global. Experiența Covid-19 a oferit oportunitate unică pentru societatea contemporană de a acumula informații despre importanța pregătirii medicale și a oferit lecții pentru a înțelege cum ar trebui să abordăm viitoarele pandemii. Produsele farmaceutice și produsele de îngrijire eficientă a sănătății sunt întotdeauna fundamentale pentru combaterea bolilor și pentru a asigurarea sănătății și a siguranței unei națiuni.
- Al treilea și ultimul pilon al securității naționale este economia. Securitatea economică este extrem de importantă pentru promovarea creșterii economice, a inovației și a dezvoltării, în cadrul unei națiuni.
- Asistența medicală joacă, la rândul ei, un rol major în economia unei țări civilizate. În consecință, întreruperea lanțurilor de aprovizionare cu produse farmaceutice și de îngrijire a sănătății ar putea avea un impact negativ grav asupra economiei unei țări.
- În prezent, România se bazează, aproape exclusiv, pe surse externe de materii prime pentru produsele farmaceutice, pentru echipamentele de protecție personală și pentru echipamentele medicale.
- Aceste lanțuri de aprovizionare sunt vulnerabile la întreruperile generate de escaladarea situației în anumite zone de conflict, dar și la amenințările cibernetice. Lanțurile de aprovizionare mai rezistente vor întări capacitățile interne de producție, iar lanțurile de aprovizionare robuste, cu parteneri economici de încredere, vor aduce beneficii majore pe termen lung securității naționale.
- Pentru a menține o capacitate solidă de a asigurare a securității medicale la nivel statal este nevoie de o consolidare a lanțurilor de aprovizionare cu medicamente și cu materii prime pentru industria farmaceutică, de a constitui anumite niveluri și stocuri și de a crește capacitatea de a investi în unități de producție, dar și în cercetarea și dezvoltarea medicală.
- Aceste domenii au un impact direct asupra celor trei piloni ai securității naționale menționați mai devreme – Armata, Sănătatea și Economia -, iar prin consolidarea acestor componente vom fi mai bine pregătiți să răspundem amenințărilor la adresa securității naționale, fie că acestea vor veni sub forma unor pandemii sau din partea unui inamic statal.
- Sintetizând cele spuse mai devreme, din punct de vedere economic, industria farmaceutică joacă un rol strategic, atât pentru partea de siguranță națională, cât și pentru partea de dezvoltare economică. Această dezvoltare economică, în România este absolut necesară, pentru că deficitul balanței comerciale la medicamente este al treilea deficit, ca mărime, după deficitul pe care-l înregistrăm pe partea energetică și pe partea de aprovizionare cu materii prime. Zona aceasta menține o presiune foarte mare asupra economiei și este nevoie ca să dezvoltăm, la un orizont de timp mediu și lung, industria farmaceutică, pentru a combate riscurile pe care le putem avea.
Despre exportul paralel de medicamente:
- Este estimat undeva la 700 – 800 de milioane de euro anual. Majoritatea medicamentelor sunt cele inovative.
- Producția internă totală de medicamente este spre 500 de milioane de euro.
- Anul trecut, valoarea acestui export este relativ aceeași ca și în 2023, nu au fost creșteri importante nici în perioada pandemiei.
- Noi suntem o țară sursă pentru acest comerț paralel.
Întrebare adresată de Dan Zaharescu deputatului Andrei Baciu:
Domnule Andrei Baciu, ați prezentat o situație complet diferită față de modul în care a fost gândit sistemul de asigurări de sănătate, în urmă cu 25 de ani, când a fost pus în practică.
Atunci, erau anumite contribuții, nu existau exceptări, contribuțiile erau suficiente pentru a asigura funcționarea sistemului, Casa de Asigurări de Sănătate asigura administrarea banilor care se colectau, erau niște disfuncționalități legate de entitățile de stat care nu plăteau contribuțiile pentru angajat/angajator, și atunci se creau niște dificultăți. Prin excepțiile care au fost create, prin intervențiile făcute de-a lungul anilor, ale statului, acest sistem a fost transformat într-un sistem disfuncțional. Practic, sistemul de asigurări de sănătate este complet dependent de transferurile de buget, de la bugetul național și, în acest moment, este clar că sistemul este nesustenabil.
Urmează o evoluție demografică care este extrem de periculoasă pentru societatea românească, ținând cont că decrețeii vor ieși la pensie, iar pensionarii nu plătesc nimic către Fondul de Asigurări de Sănătate.
În contextul în care va exista această explozie a numărului de pensionari, cu o reducere drastică a numărului de angajați, poate fi luată în considerare o reformare completă, la nivel legislativ, a sistemului de asigurări de sănătate, astfel încât să fie eliminate aceste excepții și care să facă și pensionarii să contribuie, având în vedere că, la un moment dat, ei sunt principalii beneficiari ai serviciilor de asigurări de sănătate și, numărul lor crescând exploziv, s-ar putea să avem niște surprize nu tocmai plăcute.
Cum vedeți acest lucru?
Răspunsul deputatului Andrei Baciu:
- Există multe situații. Nu cred că cineva care are o pensie mică ar trebui să contribuie (la fondul de sănătate – n.red.). Astea sunt chestii complet subiective.
- Bani se găsesc în sistemul de sănătate și nu este în niciun caz discuția despre care este nivelul de salarizare sau de pensie de la care trebuie să existe o anumită contribuție.
- Cu atât mai mult pensionarii sau oamenii cu resurse financiare limitate, eu nu cred că ar trebui că contribuie, că nu acolo este problema. Problema este în celelalte părți, mult mai voluminoase, nu la faptul că există anumite categorii profesionale care sunt exceptate.
- Lucrurile sunt clare, din punctul meu de vedere nu pot să mai funcționeze mai mult de 2 – 3 ani, pentru că așteptările sunt mari. Că discutăm despre cât de grave sunt lucrurile în sănătate, sau ne prefacem că nu sunt așa și nu discutăm, asta nu va schimba realitatea.
- Realitatea, din punctul meu de vedere, este cât se poate de serioasă, abia mai merge sistemul și o să vedem anul 2026 ce va aduce din perspectiva rezultatelor PNRR. Când se opresc lucrurile astea și viitorul Program Operațional pe Sănătate, alți bani semnificativi, alte injecții de bugete în sistemul de sănătate nu văd de unde să mai fie. Astea sunt.
- Mă îndoiesc că politicile de finanțare europene și internaționale vor avea mai avea ca prioritate domeniul sănătății. Acum, văd că avem ca prioritate domeniul apărării, unde se alocă 800 de miliarde de euro.
- Trebuie să găsim niște bani. Nu trebuie să ne uităm la pensionari, care abia reușesc să acopere cele necesare. Nu cred că acolo este problema, că pensionarii ar trebui să acopere lucruri suplimentare, în momentul de față. În schimb, sunt absolut convins că sunt niște chestii serioase pe care statul le poate face, astfel încât să producă niște beneficii pe care să le simțim cu toții zi de zi.
- Finanțările europene nu vor mai fi, în afara celor menționate (PNRR și POS). Nu știu de unde se mai pot găsi asemenea bani, iar BIR și BM au alocat deja niște fonduri României, cu rezultatele pe care le știm cu toții.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Sănătatea – o componentă socială care devine domeniu de siguranță națională”, organizată în 8 aprilie de CursdeGuvernare.ro , la Parlamentul României – Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Partener instituțional:
Comisia pentru Sănătate a Senatului, Parlamentul României
Partener principal:
Parteneri:
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente
Asociația Cronica Europeană
Urmărește-ne pe Google News
