Curtea Europeană de Conturi critică într-un raport de audit lipsa de transparență în finanțarea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de către UE.
Criticile vin după ce, în luna ianuarie, cotidianul olandez De Telegraaf a dezvăluit o schemă a Comisiei Europene prin care erau finanțate din fonduri publice activități de lobby, prin ONG-uri, cu scopul de a promova politicile Green Deal.
Europarlamentarul olandez Dirk Gotink, membru al partidului de centru-dreapta olandez New Social Contract (NSC), a dezvăluit la vremea respectivă că schema de promovare a fost pusă pe picioare la Bruxelles de fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, însărcinat cu aplicarea Pactului Verde. Dirk Gotink a acuzat că Timmermans ar fi avut beneficii de pe urma lobby-ului.
Cotidianul Telegraaf susținea că Timmermans plătea ONG-uri pentru a face un lobby ascuns în favoarea acțiunilor sale la Comisia Europeană, respectiv pentru promovarea legislației susținute și promovate de Timmermans.
4,8 mld. euro de la UE pentru ONG-uri, în trei ani
Potrivit raportului Curții de Conturi Europene, nu există o imagine de ansamblu asupra fondurilor europene care ajung la ONG-uri, iar informaţiile sunt publicate doar într-un mod fragmentat, ceea ce afectează transparenţa. Din această cauză, nu se poate analiza dacă fondurile UE sunt concentrate prea mult pe un număr mic de ONG-uri şi este mai greu să se înţeleagă rolul pe care îl joacă ONG-urile în politicile UE, arată auditorii europeni în raport.
Acest lucru este surprinzător având în vedere sumele considerabile pe care Uniunea Europeană le plătește acestor organizații: doar în perioada 2021–2023, UE a plătit 4,8 miliarde de euro către ONG-uri. La această sumă se adaugă alte 2,6 miliarde de euro plătite de statele membre în același interval către astfel de organizații.
Conform Curții, informaţiile privind finanţarea acordată de UE ONG-urilor care sunt active în politicile interne ale Uniunii rămân inexacte şi incomplete.
Comisia Europeană nu a divulgat în mod corespunzător anumite activităţi de reprezentare a unui interes finanţate de UE, cum ar fi activităţile de lobby. În plus, nu se verifică în mod activ dacă ONG-urile finanţate respectă valorile UE, ceea înseamnă că reputaţia acesteia riscă să fie ştirbită, arată instituția europeană de audit, care notează de asemenea că abia în cursul auditului a publicat orientări care să stipuleze că acordurile de grant nu ar trebui să oblige destinatarii să desfăşoare activităţi de lobby pe lângă instituţiile UE.
Abia în decembrie 2024 Comisia Europeană a informat ONG-urile de mediu că banii din programul LIFE, de exemplu, nu mai pot fi utilizaţi pentru activităţi de advocacy şi lobby, sugerând că, până atunci, acest lucru a fost permis.
Curtea Europeană de Conturi: Informațiile privind finanțarea acordată ONG-urile sunt lipsite de transparență
„Organizaţiile neguvernamentale şi alte organizaţii ale societăţii civile oferă cetăţenilor posibilitatea de a participa la procesul democratic de elaborare a politicilor UE prin intermediul unui dialog continuu, care trebuie să fie transparent. Pentru a putea trage la răspundere factorii de decizie publici, cetăţenii trebuie să ştie cui şi în ce scop s-au acordat fonduri din partea UE, dar şi modul în care au fost utilizaţi banii şi măsura în care destinatarii lor îmbrăţişează valorile UE. Interesul public pentru îmbunătăţirea cerinţelor în materie de transparenţă pentru ONG-uri a crescut după scandalul „Qatargate” din 2022”, se arată într-un comunicat al Curții Europene de Conturi.
„Transparenţa este esenţială pentru a asigura o participare credibilă a ONG-urilor la procesul de elaborare a politicilor UE. (…) Situaţia s-a mai îmbunătăţit de la ultimul audit, dar rămâne totuşi neclară, deoarece informaţiile privind finanţarea acordată de UE ONG-urilor – inclusiv pentru activităţile de lobby – sunt lipsite de fiabilitate şi de transparenţă”, a declarat Laima Andrikienė, membra Curţii responsabilă de acest raport.
O altă problemă este că cei responsabili de gestionarea fondurilor UE nu caută proactiv eventualele încălcări ale valorilor UE de către ONG-uri, de exemplu statul de drept şi drepturile omului, ci se bazează în mare parte pe declaraţii pe propria răspundere. Nu în ultimul rând, lipsesc cu desăvârşire şi verificările privind sursele de finanţare, care pot oferi informaţii utile despre „cine se află în spatele unui ONG”.
De Telegraaf: S-au alocat 700.000 de euro pentru a influenţa dezbaterea agricolă într-o direcţie mai ecologică
Un exemplu este programul LIFE al Uniunii Europene, destinat acţiunilor de mediu şi climă, care ar fi fost instrumentul cheie în sistemul pus la punct de Comisie pentru promovarea politicilor Green Deal. Banii din acest program ar fi fost utilizaţi pentru a finanţa activităţi de lobby care vizau atât europarlamentarii, cât şi statele membre UE. ONG-urile implicate primeau contracte specifice care includeau obiective de lobby, având ca scop promovarea unei agende politice verzi mai ambiţioase.
Biroul European de Mediu (EEB), de exemplu, o organizaţie umbrelă pentru organizaţii verzi, a fost însărcinată să furnizeze cel puţin 16 exemple în care Parlamentul European a adoptat legislaţie verde mai ambiţioasă datorită eforturilor lor de lobby, finanţate prin programul LIFE. De asemenea, EEB a fost responsabilă pentru promovarea Legii privind refacerea naturii, iniţiată de fostul comisar UE Frans Timmermans. Conform De Telegraaf, s-au alocat 700.000 de euro pentru a influenţa dezbaterea agricolă într-o direcţie mai ecologică.
(Citește și: ”Suspiciuni de corupție în jurul lui Frans Timmermans, fostul vicepreședinte al Comisiei : Lobby din fonduri publice pentru promovarea Green Deal. Timmermans: ”Nu am încheiat personal niciodată astfel de contracte””)
***
Urmărește-ne pe Google News
