Economia Statelor Unite ale Americii (SUA) s-a contractat cel mai probabil în primul trimestru din acest an, conform modelului nowcast GDPNow al Atlanta Fed, care modelează în timp real evoluția PIB din SUA.
Potrivit modelului realizat de Atlanta Fed, PIB-ul Americii a suferit în primele trei luni ale lui 2025 o contracție de -2,8% a PIB.
Circa 2,3 puncte procentuale din acest declin al PIB provine însă dintr-un val masiv de importuri de aur în SUA din multiple țări, printre care Elveția și Marea Britanie.
Pentru a exclude acest impact conjunctural (care duce la o contribuție și mai negativă a exporturilor nete la formarea PIB), Atlanta Fed a realizat un alt model care calculează dinamica PIB excluzând importurile de aur. Acest model ajustat afișează, de asemenea, o contracție a PIB, dar una mult mai redusă, de doar 0,5%.
Nici Trump nu a exclus o recesiune, care ar fi doar „o perioadă de tranziție”
Dincolo de importurile masive de aur, dinamica economiei americane a încetinit semnificativ din februarie încolo, după preluarea mandatului de către președintele Donald Trump și implementarea efectivă a politicilor economice ale administrației sale. Anterior, PIB-ul SUA creștea trimestrial cu ritmuri reale de peste 3% și cu ritmuri nominale de peste 6%, în condițiile unei inflații peste țintă, blocată în preajma nivelului de 3%.
În ultimele două luni, piețele bursiere americane au înregistrat la un moment un declin de aproximativ 10%, incluzând în prețurile activelor noile politici ale administrației Trump, care nu a avut o intenție specifică ca piețele bursiere să meargă bine în debutul de mandat, spre deosebire de administrația Biden sau prima administrație Trump.
Mai mult, în debutul lunii martie, președintele Trump a menționat într-un interviu pentru Fox News posibilitatea unui declin economic pentru o perioadă scurtă de timp, el caracterizând declinul economic drept „o perioadă de tranziție care are nevoie de puțin timp”.
Politicile anti-creștere ale administrației Trump vizează o recesiune scurtă în prima parte a anului, cu o reechilibrare și revenire a economiei până în alegerile pentru Congres din final de 2026
Conform oficialilor americani, politicile economice ale administrației Trump vizează transformarea structurală a economiei americane și ameliorarea dezechilibrelor, în contextul unor deficite bugetare de peste 6% din PIB în ultimii 4 ani.
Mai toți analiștii și-au redus deja atât estimările de creștere economică pentru SUA cât și țintele pentru indicii bursieri, cu riscurile de recesiune percepute a fi în creștere rapidă pe fondul semnalelor venite de la administrația americană. În urmă cu o lună, Scott Bessent (foto), secretarul Trezoreriei americane, a detaliat la CNBC ce țintă au politicile administrației, el afirmând că economia trebuie să treacă printr-o perioadă de detoxifiere pentru a trece peste dependența de cheltuielile guvernamentale excesive.
„10% din americani au o pondere de 40-50% din consumul total. Este un echilibru instabil. 50% din populație, cei din zona inferioară din perspectiva veniturilor, au fost loviți puternic (de inflația din ultimii ani), încercăm să rezolvăm asta, să reducem dobânzile. Am putea să vedem această economie rostogolindu-se puțin (să intre pe declin – n.r.)? Sigur că da. Dar vom avea o ajustare naturală pe măsură ce ne îndepărtăm de cheltuielile publice și majorăm cheltuielile private, pentru că piața și economia pur și simplu au devenit dependente de acest consum guvernamental excesiv și va exista o perioadă de dezintoxicare”, a spus Bessent la CNBC.
Analiștii anticipează inclusiv un impact pe piața muncii din cauza continuării concedierilor guvernamentale (circa 63.000 în februarie) și scăderii imigrației, în contextul în care imigranții erau responsabili în medie pentru circa 75.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună.
De notat totuși că piețele sunt reflexive și interdependente, iar cotațiile bursiere din SUA sunt încă supraevaluate, în ciuda declinului actual, când sunt comparate cu alte țări, ceea ce le expune la un declin și mai accentuat.
Administrația Trump urmărește scăderea cererii, a inflației și rebalansarea economiei. Până în 2025, Fed și administrația Biden au urmărit o „aterizare lină”
Administrația Trump urmărește scăderea cererii, a inflației și rebalansarea economiei. Până în 2025, Fed și administrația Biden au urmărit o „aterizare lină”, adică reducerea inflației fără recesiune
Declinul piețelor bursiere din ultimele săptămâni a survenit în contextul în care administrația americană aplică în debutul de mandat al lui Donald Trump aceste politici anti-creștere economică: reducerea deficitului bugetar (stimulul fiscal devine negativ) de la 6,9% în 2024 la 3% din PIB în 2026, tarife vamale care vor lovi inclusiv economia americană și semnalarea de indiferență piețelor bursiere, al căror declin afectează încrederea de consum și consumul per total.
Politicile administrației vizează inclusiv obținerea (1) unui dolar mai slab pentru a sprijini exportatorii și a ieftini produsele americane de export, evitând totodată o diluare a diferitelor tarife vamale ce vor fi aplicate, (2) petrol mai ieftin pentru a reduce costul energiei și inflația și (3) dobânzi mai mici care să ajute cu refinanțările record din acest an ale creditelor din perioada pandemiei luate la dobânzi aproape de zero. Ulterior, conform planului administrației, Fed-ul va putea reduce dobânzile și se vor aplica politici de creștere a ofertei de bunuri și servicii din economie, cu accent mai slab pe stimularea cererii.
Totuși, un declin prea puternic al dolarului riscă să dea peste cap planurile administrației Trump, în condițiile în care importul de inflație ar crește și asta ar putea bloca orice scăderi de dobânzi din partea Fed, care ar fi nevoit să țină sus dobânzile pentru a sprijini dolarul – motiv pentru care Bessent a ieșit public în ultimele săptămâni să sprijine „politica dolarului puternic”.
Aceste politici economice sunt puternic în contrast cu așteptările economiștilor și cele din piețe de dinainte de preluarea mandatului de președinte de către Donald Trump, în condițiile în care investitorii anticipau dobânzi și dolar mai mari și o piață bursieră euforică. Scăderea burselor și a dolarului sunt de altfel explicate de degradarea creșterii economice din SUA, conform modelului GDPNow al Atlanta Fed, în timp ce în Europa se anunță politici fiscale puternic expansioniste.
Un alt semnal negativ, potrivit economiștilor consultați de Bloomberg, este faptul că incertitudinea pe zona politicilor tarifare forțează companiile să își reducă investițiile și implicit și angajările. Mai mult, situația economică este amplificată negativ de răspunsul partenerilor comerciali ai SUA la tarifele vamale, iar companiile au început deja să majoreze prețurile, cu toate că tarifele majorate nu sunt efectiv, încă, în implementare.
Piețele vor forța mâna Fed. Declinul actual s-ar putea accelera dacă recesiunea se accentuează în următoarele 3 luni
De menționat că Bessent are o întâlnire săptămânală cu Jerome Powell, președintele Fed, banca centrală americană, care în mod normal intervine în astfel de situații de deteriorare a economiei și creștere a volatilității din piețele financiare, dacă nu neapărat cu instrumente de politică monetară (scăderi de dobânzi sau bani pompați în piețe), măcar verbal, pentru a transmite că situația este sub control sau nu atât de negativă.
Powell a ieșit de altfel public în urmă cu o lună și a transmis un mesaj de prudență conform căruia banca centrală așteaptă să vadă cum evoluează politicile economice ale președintelui Trump înainte de a lua noi măsuri în materie de dobânzi, având în vedere că tarifele prezintă risc inflaționist, iar restul politicilor au impact deflaționist din moment ce urmăresc scăderea cererii.
Planul administrației de rebalansare a economiei are nevoie de o contragreutate pe zona de politică monetară. Economist: Este greu să faci investiții sau angajări când taxele vamale se schimbă în fiecare zi
Creșterea aversiunii la risc pe piețe prezintă în sine un risc de recesiune în creștere pentru economia americană din moment ce acestea, la nivel general, nu doar reflectă mersul economiei SUA, ci reprezintă un factor cheie cu input major asupra dinamicii efective a economiei prin efectul de avuție care crește consumul.
Mai mult, incertitudinea pe care o resimt companiile din cauza neclarității politicilor tarifare nu sprijină economia sau investițiile. Companiile petroliere, de exemplu, se plâng, într-un sondaj trimestrial al Dallas Fed (Dallas Fed Quarterly Energy Survey), de nivelul ridicat de incertitudine și de creșterea anticipată a prețurilor la produse intermediare înainte de implementarea tarifelor.
Incertitudinea și probabila recesiune a făcut deja companiile petroliere să nu investească încă în extinderea platformelor petroliere și a infrastructurii de extragere a țițeiului, în condițiile în care prețul țițeiului american (sortiment WTI – West Texas Intermediate) trebuie să fie peste 60 de dolari pentru ca extragerea să fie profitabilă pentru producătorii americani, cu un preț de break-even (nici profit, nici pierdere) de 54 de dolari/baril.
„Este greu să faci investiții când incertitudinea este atât de mare, când nu știi ce taxe (vamale) o să plătești, mai ales când ele se schimbă în fiecare zi. (…) Încetinirea economiei va aduce dobânzile mai jos, dar din nou avem un potențial inflaționist. Rămâne de văzut care apare prima, încetinirea economiei sau inflația. Pare că încetinirea economică”, a afirmat Stephanie Roth, economist-șef la Wolfe Research, la Bloomberg.
(Citește și: ”Crește riscul de recesiune în SUA – Ministrul american al finanțelor vrea o perioadă de „dezintoxicare pentru economie”)
(Citește și: ”Video / Discursul președintelui Trump în Congres a fost un Raport către poporul american: măsurile sociale și societale, politicile tarifare, explicații la politica externă, de la Ucraina la Groenlanda”)
***
Urmărește-ne pe Google News
