Industria prelucrătoare românească și-a accentuat declinul în luna martie, ritmurile de scădere a producției și a comenzilor noi fiind mai accentuate decât în luna februarie, când se conturase o tendință de revenire, potrivit Indicelui PMI® BCR România, un sondaj realizat în rândul managerilor de achiziții din industrie cu scopul de a monitoriza în timp real evoluția activității economice din industrie.
Principalele constatări:
- Ratele de scădere a producției și a comenzilor noi se accentuează după ce în februarie existau speranțe pentru o revenire;
- Cererea mai redusă pentru input-uri (produse intermediare) ajută la calmarea presiunilor inflaționiste;
- Totodată, sub-indicele ce urmărește livrările furnizorilor de input-uri înregistrează prima îmbunătățire din istoria sondajului, dublând perspectiva de reducere a cererii de bunuri intermediare.
„Indicele PMI al sectorului de producție din România, calculat de BCR, a scăzut în martie la 46,9, de la 48,3 în luna precedentă. Acesta marchează a noua lună consecutivă de contracție în producția industrială românească, conform răspunsurilor din sondajul PMI. Toate componentele au avut o contribuție negativă în această lună. Pentru prima dată de la începutul colectării datelor, componenta privind timpul de livrare al furnizorilor a depășit nivelul neutru. Timpul mai scurt de livrare a fost asociat cu stocuri îmbunătățite la furnizori, posibil ca rezultat al unei cereri rămase la un nivel scăzut”, comentează Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR.
Contracție a industriei în primul trimestru din 2025 – mediul extern pare să devină mai favorabil pentru creșterea industriei românești
Potrivit sondajului, deteriorarea a forțat companiile să reducă numărul de angajați, existând totodată o scădere a stocurilor de produse intermediare, cu toate că timpii de livrare ai furnizorilor au cunoscut o îmbunătățire.
Dascălu notează totuși că mediul extern devine mai favorabil creșterii pentru producția industrială din România.
„Indicele PMI Flash pentru sectorul manufacturier din Germania, calculat de HCOB, a atins un maxim al ultimelor 31 de luni în martie, dar a rămas în teritoriu de contracție, la 48,3. Mediul extern devine mai favorabil creșterii pentru producția industrială din România, iar noul stimul fiscal adoptat în Germania ar trebui să fie o veste bună pentru acest sector. (…) Media PMI din primul trimestru indică faptul că producția industrială ar putea înregistra o contracție secvențială. (…) Se estimează în continuare că producția industrială își va recăpăta dinamica de creștere în 2025, după doi ani consecutivi de contracție. Cererea externă ar trebui să joace un rol important.
Investițiile semnificative în securitatea UE, alături de stimulentele fiscale masive aprobate în Germania pentru infrastructură și cheltuieli de apărare, sunt susceptibile să impulsioneze producția industrială europeană. Cu toate acestea, incertitudinea rămâne ridicată, mai ales în contextul tarifelor impuse de SUA asupra industriei auto. România este expusă indirect prin lanțul de aprovizionare al industriei auto germane”, mai arată Dascălu.
Notă: Indicele PMI® BCR România pentru sectorul manufacturier este un indicator compozit al performanței sectorului, derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, timpii de livrare ai furnizorilor și stocurile de achiziții. O valoare PMI peste pragul de 50,0 semnalează o îmbunătățire a condițiilor din sector față de luna precedentă, în timp ce o valoare sub 50,0 indică o deteriorare.
Toate cele 5 componente ale indicelui PMI agregat au cunoscut o deteriorare
De notat totuși că toate componentele indicelui PMI compozit s-au deteriorat în martie, inversând tendința de revenire din februarie.
Volumul comenzilor a scăzut, reflectând condițiile dificile de pe latura cererii și bugetele mai reduse ale clienților – comenzile clienților din piețele externe au înregistrat în special un declin abrupt în martie.
În același timp, volumul producției fabricilor românești pe întreg teritoriul României a continuat să scadă pentru a zecea lună la rând, iar achizițiile pentru refacerea stocurilor au revenit în zona contracției după ce au înregistrat o primă lună de creștere în februarie după mult timp. Totodată, companiile au raportat că folosesc stocurile curente pentru a duce la îndeplinire comenzile.
Situația de business a forțat companiile să reducă din numărul angajaților sau să reducă numărul de ore lucrate de angajați pe liniile de producție. Deși companiile au raportat o slăbire a presiunilor inflaționiste, costurile de producție ale producătorilor români au continuat să crească în martie din cauza majorărilor de prețuri ale furnizorilor și a majorărilor de salarii.
Componenta de încredere în privința producției viitoare a cunoscut totuși o îmbunătățire, în ciuda condițiilor mai dificile de operare a business-ului, până la un maxim al ultimelor 9 luni. Evoluția este pusă pe seama unor planuri de creștere a afacerilor, intensificare a eforturilor de publicitate și marketing și a speranțelor pentru condiții economice mai pozitive în viitor.
„Comenzile noi pentru export au scăzut în martie comparativ cu februarie, ceea ce indică faptul că cererea externă continuă să fie o problemă. (…) Indicatorii privind ocuparea forței de muncă, volumul comenzilor restante și stocurile de produse finite continuă, de asemenea, să reflecte efectele cererii reduse. Cu toate acestea, așteptările de afaceri rămân ridicate și au revenit peste media istorică. Respondenții sunt optimiști cu privire la o îmbunătățire viitoare a condițiilor economice și la beneficiile generate de investițiile anterioare în publicitate și capacitățile de producție”, mai afirmă Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR.
(Citește și: ”Valoarea adăugată economiei europene de către IMM-uri continuă să scadă – Productivitatea își accentuează declinul în raport cu cea a companiilor mari”)
***
Urmărește-ne pe Google News
